„Este o piesă impresionantă de marmură", a mai spus Baumer, conturând caracteristicile statuii semizeului. „Are de două ori dimensiunea normală a trupului, o barbă mare, o faţă inconfundabilă şi păr scurt. Este Hercule, fără îndoială", a mai precizat profesorul.
Găsirea sculpturii, alături de soclul altei statui de marmură, a unor dinţi umani şi a unor echipamente ale navei, s-a concretizat după îndepărtarea unor bolovani care cântăreau 8,5 tone, care acopereau o parte a epavei.
Preţ de trei săptămâni, o echipă alcătuită din scafandrii şi arheologi marini au avut acces la o zonă a epavei neexplorată în anii trecuţi. Scafandrii au lucrat la o adâncime de 50 de metri, iar Baumer afirmă că munca s-a desfăşurat în reprize de 30 de minute.
„Este atât de adânc încât pot sta acolo jos doar 30 de minute”, a declarat Baumer. „Dar acum avem o idee despre ceea ce s-a ascuns sub acele roci... fiecare descoperire ne ajută să înţelegem de unde provine”
Dinţii umani au fost descoperiţi încorporaţi în depunerile care s-au acumulat pe epava veche de 2.000 de ani. Analizele genetice ale rămăşiţelor ar putea oferi informaţii noi despre echipajul navei.
Vasul, despre care se crede că s-ar fi scufundat în timpul unei furtuni în largul insulei Antikythera în primii 50 de ani ai primului secol înainte de Hristos, a fost descoperită de scafandrii care căutau bureţi în anul 1901. Cea mai populară piesă din încărcătura de statui de marmură şi bronz, ceramică şi veselă, a fost un dispozitiv misterios utilizat pentru a cartografia mişcările soarelui, lunii şi a altor planete, obiect descris de cercetători drept primul computer analog.
Cauza pentru care acest dispozitiv, cunoscut sub numele de Mecanismul Antikythera, se afla la bordul unei nave de comerţ despre care se crede că ar fi călătorit prin Marea Mediterană, rămâne un mister.
Se aşteaptă ca expediţiile viitoare să dezvăluie alte secrete de pe fundul mării, în afara insulei Antikythera.
„Nava ar fi putut să coboare oriunde, dar, cu toate acestea, fiecare descoperire este interesantă", a afirmat Stratos Charhalakis, primarul din Kythira, sub a cărui jurisdicţie se află avanpostul din Marea Egee.
„Adevărul este că pentru o insulă cu doar 30 de locuitori, epava a avut un impact social şi economic uriaş”, a mai declarat Charhalakis.
Profesorul Baumer a spus că echipa ar avea „o idee” despre ceea ce ar putea aduce cercetările viitoare.
„Nu ştii niciodată ce va aduce arheologia mâine, dar ceea ce ştim este că epava Antikythera este un sit extrem de bogat, cel mai bogat din lumea antică”.
