Scandalurile care au zguduit partidele centriste odată dominante în viața politică a Europei conferă o nouă relevanță legăturii strânse dintre partide și corupție, relatează Politico.

În timp ce Europa se află în fața celui mai important an electoral din istorie, continentul trebuie să se gândească la motivele care stau la baza ascensiunii extremei drepte și a altor forțe anti-sistem. În funcție de țară, există o varietate de factori - de la o creștere bruscă a migrației la resentimente față de modul în care partidele au gestionat pandemia, la sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și la preocupările legate de războiul din Gaza.

Un alt factor este însă mult mai puțin discutat: un val de scandaluri de corupție care a cuprins establishmentul politic din Europa în ultimii ani, ridicând astfel mingea la fileu partidelor de extremă dreapta care consideră „sistemul” ca fiind iremediabil corupt și conceput pentru a face rău oamenilor „normali”.

În timp ce majoritatea partidelor de extremă dreapta au propriile probleme cu corupția și mita, alegătorii tind să fie mai iertători față de nelegiuirile lor, adesea pentru că aceștia consideră că întreaga clasă politică nu este demnă de încredere și sunt atrași de rețetele adesea radicale (chiar dacă nerealiste) ale partidelor pentru rezolvarea problemelor politice.

Austria, cu ascensiunea Partidului Libertății (FPÖ), fondat în anii 1950 de un fost general SS - este pe cale să înregistreze cel mai dramatic viraj spre dreapta. FPÖ) se bucură de un avans confortabil în sondaje de mai bine de un an. Afacerea Pilnacek – Christian Pilnacek, cel mai important magistrat în mandatul premierului Sebastian Kurz, s-a sinucis în octombrie 2023 după ce fusese demis și se confrunta cu acuzații de corupție - este doar ultimul dintr-un șir de scandaluri care au scos la iveală corupția sistemică din cadrul ÖVP, partid aflat la guvernare.

Recent, liderul partidului, Herbert Kickl - un ideolog radical de dreapta care a promis să blocheze atât aderarea Ucrainei la UE, cât și sancțiunile impuse Rusiei de către blocul comunitar, a pledat pentru o „UE a patriilor”, angajându-se să „apere interesele Austriei” alături de aliați precum liderul maghiar.

„Termenul tehnic la nivel european este «veto»” și „ei nu ne pot opri”, a declarat Kickl în fața unei mulțimi entuziaste.

Partidul Popular Austriac (ÖVP) al lui Karl Nehammer este în prezent al treilea în sondaje, după FPÖ și social-democrați (SPÖ), iar ratingurile sale personale sunt cele mai scăzute înregistrate vreodată de un cancelar.

Impulsul lui Kickl a creat o îngrijorare și mai mare pentru Europa: O victorie mare a FPÖ ar putea alimenta sprijinul pentru fratele său german Alternativa pentru Germania (AfD), care a ajuns deja al doilea, cu peste 20% din voturi.

Scandalurile de corupție au decimat partidele centriste

Corupția și politica au coexistat dintotdeauna, dar subiectul a căpătat o nouă relevanță după scandalurile care au zguduit multe dintre partidele centriste europene, cândva dominante, din Franța, Italia și Grecia, împingându-le pe unele dintre ele în pragul dispariției.

De pildă, după ani de investigații și urmăriri penale pentru corupție în care au fost implicați fostul președinte Nicolas Sarkozy și alte figuri importante, partidul de centru-dreapta al Franței a terminat cu mai puțin de 5 % din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022.

În Spania, Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, suferă încă de pe urma unui amplu caz de corupție în care au fost condamnați înalți funcționari ai partidului, în 2018.

Problema este și mai gravă în Europa Centrală, unde o cultură a corupției în rândul partidelor politice principale din țări precum Republica Cehă a alimentat ascensiunea unor populiști precum Andrej Babiš, care a câștigat puterea în 2017 pe baza promisiunii de a curăța sistemul, doar pentru a se confrunta el însuși cu o anchetă privind acuzații de fraudă.

Iar la Bruxelles, cazul Qatargate bani contra influență a zguduit Parlamentul European ca cel mai mare scandal de corupție care a lovit instituțiile europene în ultimele decenii.

Spre deosebire de partidele de extremă-dreapta, care adesea își revin după un scandal datorită puterii retoricii radicale a unui nou lider, partidele mainstream se recompun mai greu, în bună parte pentru că adesea nu este clar ce susțin.

Azi, preferințele alegătorilor sunt deseori influențate mai mult de personalitate decât de substanță, în condițiile în care loialitatea față de partide s-a estompat.

Cazul Austriei

Austria - o țară de aproape 9 milioane de locuitori – este un caz aparte: scandalurile sale sunt, la propriu, material pentru serialele Netflix.

Partidele de centru-dreapta și de centru-stânga ale țării (ÖVP și SPÖ) au dominat politica începând cu cel de-al Doilea Război Mondial. Acest succes a creat însă un sistem de clientelism și patronaj, care este în curs de dezintegrare în urma unei serii de anchete și procese.

În 2003, Austria a fost zguduită de scandalul Eurofighter: lobbiștii au plătit 100 de milioane de euro către politicienii austrieci în schimbul unui contract de două miliarde de euro pentru avioane de luptă. În 2019, Pilnacek le-a spus colegilor că este dispus să „închidă ochii”: investigația nu are nicio șansă. Ancheta pentru un presupus abuz de funcție a fost ulterior clasată.

După mai bine de zece ani, au fost puși sub acuzare doi directori- pentru spălare de bani. În ciuda dovezilor ample ale mitei, singurele condamnări în acest caz au fost pronunțate până acum doar în Germania.

Totuși, FPÖ a ajuns în centrul celui mai mare scandal de corupție din ultima vreme. Scandalul Ibiza (2017) a fost declanșat de un detectiv particular și partenera sa, o femeie care s-a dat drept nepoata unui oligarh rus.

Ei l-au atras într-o capcană pe Heinz-Christian Strache, pe atunci liderul FPÖ, oferind sprijin financiar contra influență.

Înregistrarea întâlnirii a devenit publică în 2019, când Strache era vicecancelar într-un guvern condus de Kurz.

Afacerea a declanșat o criză politică fără precedent, provocând o prăbușire a guvernului și noi alegeri care au lăsat FPÖ slăbit și în opoziție.

După care a căzut și Kurz. Confruntat cu anchete penale pentru că ar fi mințit Parlamentul și ar plătit din bani publici sondaje manipulate, Kurz a fost forțat să demisioneze în octombrie 2021 și este în prezent judecat.

Kickl, între timp, a preluat FPÖ și a folosit perioada în opoziție pentru a crea o imagine a partidului ca anticorupție, dar și ca model al ideologiei de extremă dreapta: antiimigranți, anti-sistem, anti-UE și anti-sprijin pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

Deși ratingurile de aprobare ale lui Kickl nu sunt ridicate, oamenii îl iau în serios. Spre deosebire de Strache, un tehnician dentar care și-a cultivat o imagine de playboy, Kickl este o prezență austeră, pasionat de triatlon și de alte sporturi extreme.

În ciuda condamnării pe scară largă a retoricii lui Kickl (în timp ce era ministru de interne în 2018, a cerut „concentrarea solicitanților de azil într-un singur loc” și l-a numit „centru de deportare”), a căpătat o poziție tot mai bună în cadrul partidului. Pentru a atrage un public mai larg, el a atenuat și unele dintre accentele sale rasiste. Recent, a început să facă campanie electorală sub sloganul „Volkskanzler” (cancelarul poporului – un apelativ folosit de Hitler).

În schimb, ÖVP se află în defensivă, după ce a scăzut la aproximativ 20%, de la un maxim de peste 37% post- Ibiza, iar pierderea sprijinului regional l-a forțat să se coalizeze cu FPÖ.

Dar o adevărată lovitură a fost o înregistrare.

În dimineața în care a fost descoperit cadavrului lui Pilnacek, Kurz și-a întrerupt mărturia în fața instanței pentru a se declara șocat. „Am văzut cum a fost tratat în ultimii ani și am văzut cum a fost afectat", a declarat el jurnaliștilor mai târziu în acea zi.

Totuși, Kurz nu se referea la modul în care propriul partid l-a tratat pe Pilnacek, ci la urmărirea penală pentru corupție. Fără să vrea, cancelarul a declanșat publicarea unei înregistrări incriminatoare.

A fost făcută de Christian Mattura, un fost politician, care lua cina cu Pilnacek. El a afirmat ulterior că nu a avut intenția de a face publică înregistrarea, după care a auzit comentariile lui Kurz, pe care le-a considerat ipocrizie și o încercare grosolană de a folosi sfârșitul tragic al lui Pilnacek pentru a ataca procurorii.

Mai dăunător pentru ÖVP este însă rolul președintelui său parlamentar, Wolfgang Sobotka, fost ministru de interne și om de bază al ÖVP.

„În fiecare conversație, Sobotka spunea: «ai eșuat, nu ai închis» investigațiile, spunea Pilnacek. „Dar nu a fost posibil și nu am vrut să o fac. Trăim într-o țară cu legi”.

Kickl a folosit oportunitatea de a profita, cerând demisia imediată a lui Sobotka.

„Sunt tentat să spun că, în comparație cu tine, Strache era un om de onoare”, a spus Kickl în timpul unei dezbateri, cu referire la demisia rapidă a predecesorului său după ce filmarea din Ibiza a devenit publică.