Dorin Popescu, fost diplomat al României în Rusia și Ucraina, a analizat pentru "Adevărul" interviul dat de Vladimir Putin pe care îl caracterizează drept „un cântec de sirenă" care reprezintă doar o manipulare a Rusiei, miza reală fiind războiul din Ucraina.

Urmărit de sute de milioane de oameni de pe tot globul, interviul acordat de Vladimir Putin jurnalistului american Tucker Carlson a cauzat reacții din cele mai diverse la nivel mondial. Analistul politic Dorian Popescu, fost diplomat al României a „tradus” pentru "Adevărul" intențiile reale ale lui Vladimir Putin din acest interviu.

În opnia analistului politic român, chiar și alegerea unui jurnalist american pentru acest interviu unic, spune ceva despre interesele președintelui Federației Ruse .

Rusia îi face campanie lui Trump

„În momentul de față se acutizează lupta politică dintre democrați și republicani în Statele Unite și Federația Rusă are tot interesul de a stimula apetitul populației americane pentru a vota un candidat republican. Candidat republican care, mai ales dacă acesta ar fi Donald Trump, promite relații mai bune cu Federația Rusă. Poate chiar promite încetarea conflictului cu Ucraina și sprijinirea intereselor Federației Ruse, astfel încât Federația Rusă să nu iasă înfrântă din acest război. Deci, Putin mizează pe faptul că, prin acest interviu, capătă o oportunitate de a funcționa că platformă mediatică în Statele Unite", a declarat Dorin Popescu.

Analistul îl numește pe jurnalistul american „o trompetă" prin intermediul căreia Vladimir Putin desfășoară o operațiune specială în mass media, destinată publicului american, cu intenția de a facilita drumul spre Casa Alba a candidatului republicanului Donald Trump.

„Un astfel de candidat ar putea aduce benefiții relației bilaterale dintre Federația Rusă și Statele Unite, inclusiv sau prioritar prin trădarea intereselor Ucrainei", spune Dorin Popescu punctând și trimiterea pe care Vladimir Putin a făcut-o la relațiile extrem de deteriorate cu actualul președinte al Statele Unite, Joe Biden, cu care de altfel Putin nici nu a mai vorbit din momentul declanșării invaziei din Ucraina.

„Este limpede că Federația Rusă și Vladimir Putin, au un favorit în cursă prezidențială din State Unite, iar acesta este Donald Trump", a conchis analistul.

Scenariul Rusiei în NATO

Dorian Popescu a explicat că este foarte posibil ca la un moment dat Vladimir Putin să își fi dorit să își înscrie țara în NATO. Chiar a explicat acest lucru: întrebat fiind de jurnalistul american, președintele Rusiei a răspuns că Bill Clinton, președintele SUA a acel moment, l-a refuzat.

Analistul de politică externă spune că sunt trei răspunsuri posibile: o intenție reală, o tatonare sau, pur și simplu ,Vladimir Putin minte când vorbește de intrarea Rusiei în această alianță militară.

„Erau anii 2000 în care președintele Putin gândea un proiect de țară pentru Federația Rusă. Era foarte multă presiune din partea unor reprezentanțe, unor medii administrative și politice din Federația Rusă, care pledau pentru o viziune eurocentristă, adică pentru o relație bună, poate chiar privilegiată, a Federației Ruse cu Occidentul, astfel încât Federația Rusă și Occidentul să-și împartă un rol hegemonic. Să coabiteze într-o formulă structurală mai largă în care interesele Vestului și ale Federației Ruse să fie reprezentate. Deci nu exclud faptul că în perioada respectivă Putin era în căutarea unui proiect de țară al Federației Ruse care să mizeze pe relații instituționale cordiale cu NATO și Uniunea Europeană", spune Dorian Popescu.

El a mai afirmat că la momentul la care președinții Putin și Clinton purtau această discuție, președintele rus nu stabilise că proiectul de țara să fie natură belicoasă, imperialistă, nostalgică, hegemonică, ca în prezent.

„Mai cred și că interogația lui de atunci, din discuția cu Clinton, era mai degrabă retorică în sensul că el urma să verifice, să tatoneze, să afle disponibilitatea reală a Occidentului, adică dacă Occidentul poate să meargă până la o relație strategică cu Federația Rusă. Asta nu înseamnă că Federația Rusă însă-și ar fi dat curs. Deci orice balon de testare a disponibilității Occidentului de a construi o relație strategică inclusiv prin administrarea Federației Rusă în NATO. Ori, pur și simplu, a fost vorba de o minciună, o nouă minciună, o nouă reinventare a bornelor simbolice ale istoriei care să așeze mai bine Federația Rusă în sistemul relațiilor internaționale", spune analistul.

Vrea să lase Ucraina fără sprijin

Fostul diplomat român a analizat pentru „Adevărul" și afirmația lui Putin cu privire la faptul că războiul din Ucraina s-ar putea termina în două săptămâni, dacă Ucraina nu mai primește ajutor militar.

„Sunt calcule economice din care rezultă că fără sprijin financiar, logistic, militar, tehnico-militar, politic supraviețuirea Ucrainei pe termen mediu și lung ar fi relativ imposibilă. Putin spune ceea ce Rusia gândește și dorește încă de la bun început, încă de la începutul declanșării invaziei pe scară largă din februarie 2022, că dacă Occidentul nu ar mai susține cu tehnică-militară și argumente Ucraina, Ucraina nu ar mai putea avea de sine stătător capabilitățile militare, cel puțin, de a rezista ambițiilor și planurilor și obiectivelor hegemonice și territoriale ale Federației Rusă în Ucraina", spune Dorin Popescu.

„ Teza Rusiei este următoarea: Occidentul luptă în Ucraina până la ultimul ucrainean. Adică prin continuarea furnizării de sprijin militar, de tehnică militară și armament, Vestul nu face nimic altceva decât să continue presupusa agonie a capacității de rezistență a Ucrainei", a explicat analistul de politică externă care este convins că aceasta încetare a războiului de care vorbește Putin nu poate fi altceva decât capitularea totală a Ucrainei.

Interesul președintelui Rusiei este, în opinia sa, să saboteze relația dintre Ucraina și Occident, să o izoleze și să o decupleze de la sprijinul tehnico-militar și politic, caz în care supraviețuirea Ucrainei nu ar mai fi posibilă pe termen lung în fața ambițiilor teritorialiste ale Federației Ruse.

Cântecul de sirena rus, pentru România

Vladimir Putin a vorbit și despre românii și ungurii care locuiesc în Ucraina, cu referire la faptul aceștia sunt numeroși în țara vecină și că maghiarii și-ar dori să revină, cu tot cu teritorii, în țara lor. A evitat însă să vorbească despre Transilvania.

„Putin reia, ca maestru al insinuării, al dezinformării, al propagandei, al minciunii, al manipulării această ciorbă încălzită. De ce? Pentru că simte că există un anumit potențial de toxicitate în relația bilaterală dintre Ucraina și Ungaria. Și vrea să alimenteze acest potențial de toxicitate. Nu sunt declarații noi. Declarații în acest sens, au mai făcut și alți oficiali politici ruși. Defunctul Vladimir Jirinovschi în urmă cu opt- nouă ani a trimis chiar informări scrise, oficiale, către diferiți actori statali, inclusiv România, cu aceste propuneri de împărțire prin forță, de dezmembrare în comun, prin forța, a integrității teritoriale a statului ucrainean", a declarat Dorin Popescu.

Miza este aceeași, în opinia sa: să pună mai multă toxicitate pe relațiile dintre Ucraina și Occident, în particular pe relațiile dintre Ucraina și vecinii săi, pentru că plușul de toxicitate să genereze ruperea relațiilor, ruperea sprijinului și solidarității pe care Occidentul, în particular prin țările membre UE și NATO, vecinele Ucrainei, România și Ungaria și Slovacia, le manifestă față de Ucraina.

Analistul politic spune că scenariul aberant prin care România sau Ungaria să își alipească teritorii din Ucraina nu este posibil, mai ales că integritatea Ucrainei este recunoscută internațional, inclusiv de țara noastră.

„Deci nu există o propunere, există un plan diabolic, cinic, ca medii ultranaționaliste, extremiste sau radicale din aceste țări să guste din această plăcintă otrăvită cu răvaș pe care el o sugerează aici. Eu cred că trimiterile sale au avut un singur scop. Să demonstreze, să argumenteze presupusa natură artificială statului ucrainean. Referințele sale din interviu sunt mult mai ample în acest sens, că dorurile lui Stalin, că dorurile lui Lenin", a afirmat analistul.

„Nu, nu avem niciun beneficiu din a asculta acest cântec de sirenă al lui Putin. În al doilea rând nu avem niciun beneficiu în a aprecia, în a califica drept credibile, serioase, pertinente declarațiile unui lider politic precum Vladimir Vladimirovici, care respiră în fiecare secundă ideologie și propagandă. În al doilea rând, în mod evident, România sub nicio formă nu poate genera proiectul de participare la dezmembrarea territorială cu atât mai mult a unui stat vecin", a explicat Dorin Popescu.

Rusia nu va ataca țările vecine

Analistul de politică externă a comentat și declarația lui Vladimir Putin conform căreia Federația Rusă nu are niciun interes să atace Letonia sau Polonia, cu excepția cazului în care acestea nu vor desfășura o operație militară împotriva Federației Ruse, pe teritoriul Federației Ruse.

„Perspectiva unei agresiuni militare directe a Federației Ruse împotriva unui stat membru nu a tot se menține în continuare extrem de improbabilă și îndepărtată. Federația Rusă are neîndeplinite o serie de proiecte și obiective legate, dacă vreți, prioritar de Ucraina, de proiectul invaziei pe scară largă în Ucraina", a declarat Dorin Popescu.

Din punctul său de vedere, planul lui Putin este acela de a avansa pe actualul flanc sudic din Ucraina, prin regiunile Herson, Nicolaev și Odessa, astfel încât să taie întregul acces al Ucrainei la litoralul Mării Negre. De asemenea, Puțin ar avea în vedere și realizarea unor joncțiuni teritoriale cu raioanele transmistriene ale Republicii Moldova și de asemenea „vasalizarea" politică a unor țări, precum Armenia, Azerbaijan și Georgia.

Rusia se ferește de confruntarea cu NATO

„Federația Rusă nu are capabilitățile de a deschide un așa-numit al doilea front împotriva unei țări membri NATO, nu are capabilitățile și nici interesul necesar. Prin deschiderea unui astfel de front, înfrângerea strategică a Federației Rusă, înfrângerea ei militară, vor deveni certe iminente și certe", spune Dorin Popescu.

Din punctul său de vedere confruntarea militară directă între Federația Rusă și NATO rămâne, extrem de îndepărtată, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru război.

„Pregătirile noastre trebuie să fie intense, sistemice, holistice și trebuie să înceapă acum. Însă vorbim de un posibil război foarte îndepărtat cu Federația Rusă. România se află pe direcția de înaintare armatei Federației Ruse pe flancul sudic din Ucraina. România se află la limită, sau puțin dincolo de obiectivele teritoriale pe care Federația Rusă le are pe acel flanc sudic. Eu cred că Federația Rusă vizează ca obiectiv stabilirea unei frontiere cu România că țară membră NATO prin ocupări succesive al unor părți, al unor teritorii din Ucraina și Republica Moldova", a precizat specialistul.

Interviul lui Vladimir Putin a crescut, din punctul de vedere al specialistului, suportul cetățenilor ruși față de el și i-a consolidat imaginea.

„Obiectivul maximal al lui Putin a fost acela de a persuada o parte din publicul american pe următoarea idee: dacă vorbim acum de clivaje sociale, clivaje politice, clivaje economice, probleme, crize sociale, economice și politice în Statele Unite, aceste clivaje, aceste probleme se datorează incapacității elitei administrative și politice americane de la Washington de a-și alege cu grijă și cu înțelegere și cu inteligență prietenii externi. Adică, atitudinea agresivă a elitei administrative americane față de Federația Rusă a reprezentat, a reprezentat efectul, consecința inabilității lui Biden și a administrației democrate de a vedea în Federația Rusă mai degrabă un prieten", spune analistul reiterând încă o dată idea că Rusia susține votul republican și un candidat ca Donald Trump, „care să aducă pacea" cu Federația Rusă.

Pe viitor, spune Dorian Popescu, nu ar fi exclus ca Vladimir Putin să mai acorde interviuri și unor jurnaliști europeni, tot în încercarea de a manipula în stil mare.

„Sunt extrem de convins că în condițiile apropierii alegerilor pentru Parlamentul European, Putin are în vedere realizarea unor interviuri similare cu jurnaliști europeni, astfel încât mesajele sale să ajungă pe agenda politică și publică a mai multor țări din UE. În rest, din punctul de vedere al mesajelor, al noutății, al relevanței, Puțin absolut egal cu sine însuși, în ultimii două ani", a conchis analistul.

Dorin Popescu, fost diplomat român, este președintele Asociației „Casa Mării Negre" din Constanța, organizație ce reprezintă singurul think-tank geopolitic românesc care activează pe litoralul pontic.

CMN este o organizație nonguvernamentală, non-profit, de cercetare geopolitică dedicată elaborării de analize strategice și soluții politice care pot sprijini factorii de decizie din țările spațiului extins al Mării Negre în procesele de consolidare a încrederii reciproce în regiune și de menținere a stabilității și securității regiunii.