O petiție on-line împotriva canonizării călugărului Arsenie Boca a strâns sute de semnături. Autorul ei a enumerat un șir de motive stranii pentru care duhovnicul supranumit „sfântul Ardealului” nu trebuia trecut în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe.

În petiția on-line, semnată de Cristian Chita, se arată că respingerea dosarului de canonizare a călugărului Arsenie Boca este necesară și ar trebui urmată de retragerea tablourilor și icoanelor cu acesta din mănăstiri și biserici.

Arsenie Boca este acuzat că practicase în tinerețe yoga și hipnoza, de aceea nu ar trebui trecut în rândul sfinților.

„Studentul Boca, cât era ziua de lungă, făcea exerciții de concentrare după o carte de hatha yoga, în fața oglinzii, uitându-se între ochi”, scrie autorul petiției, iar ca argument este citat un alt călugăr care a stârnit controverse în mărturiile sale, Ilie Cleopa.

Acesta considera că yoga nu este decât „o practică păgână, vrăjitorească, prin care se invocă în mod conştient sau inconştient forţe malefice (draci)”, arăta autorul petiției.

În petiție se mai arată că Arsenie Boca provenea dintr-o familie „mixtă”, tatăl său fiind greco-catolic, iar mama sa ortodoxă, fapt pentru care a solicitat ca duhovnicul să fie înlăturat din rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.

Nici privirea pătrunzătoare a duhovnicului nu i-a fost pe plac autorului petiției, fiind considerată semn al unor practici oculte îndelungate. Totodată, picturile realizate de Arsenie Boca sunt considerate păgâne, arată petiția împotriva canonizării.

În cele câteva săptămâni de la publicare, petiția a fost semnată de 400 de oameni, iar unii dintre ei și-au expus în comentarii nemulțumirile față de Arsenie Boca.

„Un vrăjitor eretic, care umbla cu chiromanția, hipnoza, yoga și alte nebunii nu poate fi sfânt”, acuză unul dintre semnatari.

„Avea foarte multe învățături neortodoxe”, a concluzionat un alt semnatar.

„Nu este un sfânt, ci un om simplu care a vrut publicitate”, este de părere un alt român.

Arsenie Boca, printre sfinții Bisericii Ortodoxe Române

Recent, părintele Arsenie Boca, supranumit de numeroși români „Sfântul Ardealului” (video) a fost trecut oficial în rândul sfinților, printr-o decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, și va fi prăznuit ca Sfântul Arsenie de la Prislop, la 28 noiembrie - data morții sale.

Încă din anii ‘90, duhovnicul Arsenie Boca (1910 - 1989) a fost numit de numeroși români „sfântul Ardealului”, chiar dacă trecerea sa în rândul sfinților a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română abia în luna iulie 2024.

Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus, din Hunedoara, primind numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

Din anii ´50, după anii de persecuție, autorităţile comuniste i-au interzis lui Arsenie Boca să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.

„Faima lui de călugăr riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese până la marginea ţării. Lumea venea nebună spre el. El a cultivat acest cult al personalităţii şi călugărul Arsenie - aşa îl chema în călugărie - a ajuns om mare, renumit în toată ţara. Era în timpul războiului. Dureri, necazuri şi suferinţe erau multe. Ţăranii şi intelectualii veneau cu sutele, cu miile de pretutindeni să-l vadă, să-l audă, să stea de vorbă cu ”sfântul” de la Sâmbăta. Trecea în faţa mulţimilor drept, cunoscător al tainelor omului şi făcător de minuni”, era descris într-o notă a Securității din anii ‘50.

Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori.

În ultimii ani, mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au propus canonizarea lui Arsenie Boca.