În aproximativ zece zile, apa contaminată cu substanțe chimice și agenți patogeni după distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka va ajunge pe litoralul românesc.

Barajul Kahovka - foto: Twitter

Apa revărsată după distrugerea barajului Nova Kahovka , infestată cu diverse substanțe chimice și agenți patogeni, printre care și bacteria care provoacă holera, ar putea ajunge în zona litoralului românesc în aproximativ zece zile. În acest context, experții Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța (INCDM) monitorizează cu atenție situația alături de specialiștii DSP Constanța, cu toate că, oficial, Institutul Național de Sănătate Publică susține că nu a primit vreo alertă internațională în acest sens.

În prezent, conform unor surse militare ucrainene, apa contaminată cu substanțe chimice și alte substanțe toxice preluate din latrine, gropi de gunoi și cimitire, dar și cu resturi de animale înecate și zeci de mii de pești morți, conform nytimes.com , a trecut de zona Odessei. În mod normal, curenții la Marea Neagră sunt dinspre nord spre sud, iar experții se așteaptă ca apa contaminată să se apropie de granițele României. Până acum, această apă infectată a acoperit deja peste 1.000 de kilometri pătrați din Marea Neagră, iar Florin Timofte, președintele Consiliului Științific al INCDM, a declarat că suprafața crește rapid și la un moment dat va ajunge în zona litoralului românesc. „Depinde în mare măsură de starea vremii. Cert este că în următoarea săptămână, poate puțin mai mult, poluarea va ajunge în zona noastră“, a precizat Florin Timofte pentru „Adevărul“. Tocmai din acest motiv, în perioada următoare, autoritățile române vor trimite în larg, într-o misiune de câteva zile, o navă specializată pentru a monitoriza calitatea apei din Marea Neagră.

De unde vine pericolul

Posibilitatea ca aceste ape infestate să fie unele periculoase pentru sănătatea publică este demnă de luat în seamă, iar oficialii OMS, dar și autoritățile din Ucraina au semnalat acest lucru. „Impactul aprovizionării cu apă, al sistemelor de canalizare și al serviciilor de sănătate publică din regiune nu poate fi subestimat“, a declarat doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. La rândul ei, citată de healthpolicy-watch.news , Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS pentru răspuns în situații de urgență, s-a referit direct la propagarea virusului care provoacă holera. Ea a precizat că deși nu au fost raportate cazuri de holeră în Ucraina de la începutul războiului în 2022, probele de mediu arată că agenții patogeni există în regiune și „constituie un risc“.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat că riscurile pentru populație pot veni și din alte surse. Astfel, distrugerea barajului a dus la inundarea a „cel puţin două“ terenuri unde au fost îngropate animale infectate cu antrax, o boală infecţioasă şi letală care afectează păsările şi mamiferele, în special bovinele. Scoaterea la suprafaţă a resturilor de animale îngropate cu antrax după inundarea zonei ar putea duce la apariţia unor focare de antrax, avertizează de altfel şi experţii. Antraxul poate fi contractat şi de oameni, care însă nu îl transmit între ei.

În fine, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai precizat, cu ceva timp în urmă, că „din cauza distrugerii barajului, depozite de combustibil, de substanţe chimice şi de îngrăşăminte au fost inundate“. „Poluarea şi otrava din zonele inundate vor ajunge rapid în apele subterane, vor otrăvi râurile, iar de acolo vor ajunge în Marea Neagră“, a precizat preşedintele ucrainean.

INSP spune că nu a primit atenționare oficială

În acest context pare oarecum ciudată reacția Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) care a precizat, luni, că pe canalele oficiale ale instituţiilor europene şi organismelor internaţionale nu s-a primit nicio alertă cu privire la riscul de răspândire a bolilor cu transmitere digestivă, ca urmare a situaţiei create prin ruperea barajului din Ucraina. Instituția a precizat însă că situația calității apei Mării Negre va fi monitorizată permanent prin prelevarea unor probe în județele Tulcea și Constanța din toate zonele de îmbăiere și dacă apar probleme se vor lua măsuri imediate . „Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. În cazul în care, în urma analizelor rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populația va fi înștiințată iar îmbăierea va fi interzisă. Specialiştii INSP urmăresc permanent site-urile şi recomandările oficiale şi pot reacţiona în cazul în care există posibilitatea unei contaminări neaşteptate a unor factori de mediu”, a precizat instituția.