Cultivarea diferitelor ecotipuri de viţă de vie sălbatică s-a produs concomitent, cu aproximativ 11.000 de ani în urmă, în Asia de Vest şi Caucaz, ceea ce a condus la obţinerea strugurilor de masă şi de vin, conform unui studiu la care face referire agenţia Xinhua, citată de Agerpres .

Struguri. FOTO Shutterstock

Este vorba despre un studiu realizat de 89 de cercetători din China şi alte ţări, ale cărui concluzii au fost publicate vineri în jurnalul Science, studiul fiind ales ca subiect de copertă.

Potrivit cercetării, soiurile „domesticite din Asia de Vest s-au răspândit în Europa odată cu primii fermieri, au trecut prin introgresiune (formare de noi specii prin hibridare - n.a.) cu vechile ecotipuri sălbatice din occident şi, ulterior, s-au diversificat de-a lungul rutelor de migraţie umană în muscat şi strămoşii unici ai strugurilor de vin occidentali , până la sfârşitul Neoliticului".

Genomul de referinţă al viţe, cartografiat

Analizele caracteristicilor asociate domesticirii acestor soiuri dezvăluie, de asemenea, noi informaţii cu privire la selecţia realizată pentru palatabilitatea fructelor, hermafroditism, aroma de muscat şi culoarea cojii strugurilor.

Aproximativ 5.000 de resurse genetice asociate soiurilor de struguri din toată lumea au fost adunate de Dong Yang, profesor la Universitatea Agricolă Yunnan, şi echipa sa, care au petrecut trei ani completând analiza genomului şi cartografiind genomul de referinţă al viţei de vie cultivate.