CONTEXT
Discuțiile legate de fluxurile migratorii care afectează Uniunea Europeană au avut ca subiect și fluxul migratoriu prin Balcanii de Vest.
Se afirmă că România s-ar afla pe traseul acestui flux. Cel mai recent exemplu este cel al politicienilor din Austria. Adevărul este însă altul.
În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.
Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraționiste, atât in ceea ce privește detecțiile și șederile ilegale, cât și în ceea ce privește prevenirea trecerilor ilegale.
Astfel, se confirmă eficiența măsurilor dispuse pentru controlul și supravegherea frontierei, în timp ce numărul detecțiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecțiilor raportate de Agenția FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în Spațiul Schengen.
Gazul ca monedă forte
Revenind la analiza mai sus menționată, trebuie spus că premierul austriac a revenit la sentimente mai bune față de Croația în mod „neașteptat”.
Când președinția cehă a Consiliului UE a pus pe ordinea de zi aderarea la Schengen pentru Croația, România și Bulgaria pe ordinea de zi, guvernul austriac a anunțat că va exercita dreptul său de veto asupra propunerii ce vizează toate cele trei state membre. Argumentul a fost numărul cererilor de azil mare care indică faptul că (,) controalele la frontieră nu funcționează corespunzător. Anunțul a fost făcut prin intermediul presei, un lucru destul de straniu.
Dar Nehammer și-a schimbat curând atitudinea, spunând - intempestiv - că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen, deoarece guvernul său a devenit brusc mulțumit de controalele de la frontierele externe. Probabil că nu a fost o coincidență că, cu câteva zile înainte, Nehammer a călătorit cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul gaze naturale lichefiate GNL de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări de la Plenkovic că respectiva conductă Adria va fi extinsă pentru a deservi piețele austriece și, respectiv, bavareze, reducând astfel dependența lor de gazul rusesc.
Viitoare investiții, blocate
În plus, potrivit unei surse care a vorbit sub condiția anonimatului, croații au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, determinând Camera de Comerț a Austriei (WKO) să facă lobby pe lângă guvern pentru a schimba decizia de opoziție față de aderarea Croației. De asemenea, a ajutat faptul că Uniunea Democrată Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împărtășește calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).
Guvernul austriac a recunoscut că Croația a fost folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce aceștia au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina. Într-adevăr, cetățenii din diferite țări terțe care nu beneficiază de acces fără viză în UE – precum India și Tunisia – pot zbura în Serbia fără a fi nevoie de viză. În plus, președintele sârb Aleksandar Vucic a fost de acord să elimine regimul de vize pentru multe dintre aceste țări, inclusiv India, în viitorul apropiat.
Ulterior, ÖVP a avertizat România și Bulgaria. Ministerul de Interne (BMI) a susținut că nu a fost mulțumit de controalele la frontierele lor externe, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex (vezi mai sus) conform cărora cele două state îndeplinesc criteriile tehnice. BMI a citat propriul studiu care a constatat că dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40% au venit prin Serbia, alți 40% prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20% au venit pe alte rute. Acest lucru e contrazis de datele Frontex.
Nici mediul de afaceri nu a avut succes
Camera de Comerț a Austriei, îngrijorată față de interesele de afaceri din România și Bulgaria, a făcut lobby puternic împotriva veto-ului, dar fără succes. Europarlamentarul român Eugen Tomac a susținut că încercările de lobby la Nehammer prin intermediul PPE au fost la fel de ineficiente, iar premierul a respins „orice argument rațional”.
În final, argumentele „interne” ale Croației au fost mai puternice și i-au permis aderarea la Schengen.
