Într-o serie de sinteze, agenția DPA pune față în față pozițiile candidaților la președinția SUA Hillary Clinton și Donald Trump pe temele majore ale politicii americane: politică externă, imigrație, comerț, economie, locuri de muncă, impozite, asigurări medicale, avorturi, pedeapsa cu moartea, portul de armă și criminalitate. Fosta primă doamnă și secretar de stat Hillary Clinton se înscrie în general, dar nu în toate cazurile pe linia Partidului Democrat și a politicilor președintelui Barack Obama. Omul de afaceri Donald Trump este de multe ori în afara pozițiilor tradiționale ale Partidului Republican.

În politica externă, Clinton este în general pe linia lui Obama, deși este mai dispusă la intervenții militare. Ea dorește reevaluarea completă a politicii față de Siria, dar a exclus trimiterea de trupe americane în Irak și Siria.

Trump dorește resetarea întregii politici externe a SUA, conform sloganului "America First" (Mai întâi America). El a afirmat că aliații Statelor Unite, cum ar fi statele europene membre NATO și Japonia, să plătească pentru protecția militară americană. Angajamentele militare americane ar trebui reduse, iar lupta împotriva terorismului ar urma să fie intensificată. Trump îl apreciază pe președintele rus Vladimir Putin.

Clinton este pentru închiderea închisorii de la Guantanamo și este împotriva torturării suspecților de terorism; Trump este de părere că trebuie folosită în continuare închisoarea din Cuba, iar waterboarding-ul — tortura prin simularea înecului — ar trebui permis.

În 2012, Clinton — la vremea respectivă secretar de stat — a numit Tratatul Trans-Pacific /TTP) "standardul de aur" al tratatelor comerciale. În campania electorală, ea a cedat extremei stângi a Partidului Democrat și afirmă că se va opune tratatului, care încă nu a fost ratificat, și că nu va semna niciun acord defavorabil Statelor Unite.

Trump nu dorește niciun fel de tratate de liber schimb, despre care afirmă că duc la pierderea de locuri de muncă în America. Tratatul trilateral NAFTA între Canada, SUA și Mexic este după părerea sa "cel mai prost acord comercial din toate timpurile". TTP și TTIP (tratatul transatlantic pentru investiții și comerț în curs de negociere între SUA și UE) nu vor fi aplicate sub o eventuală președinție Trump. Linia sa este departe de a Partidului Republican, care sprijină tradițional deschiderea piețelor. Candidatul este critic și față de relațiile comerciale cu China, care "jefuiește" Statele Unite prin politici comerciale neloiale.

În privința imigrației, Clinton ar urma să deschidă calea spre cetățenia americană celor 11 milioane de rezidenți ilegal în SUA. Trump vrea un zid la granița cu Mexicul, pentru care să plătească partea mexicană, și deportarea în țările lor de origine a tuturor imigranților ilegali, printre care — afirmă el — sunt mulți criminali și violatori. Pe scurt, candidatul republican vrea o politică de toleranță zero. Aceasta ar include și interdicția de a intra în SUA pentru toți musulmanii, "până când politicienii reușesc să-și dea seama ce se întâmplă".

Clinton consideră că economia SUA va fi susținută de o industrie modernă, inclusiv de energia regenerabilă, domeniu în care ar dori să vadă SUA pe primul loc în lume. Altfel, ea este adepta păstrării statu quo sau a unor schimbări minore.

Trump susține relansarea surselor tradiționale de energie și promite minerilor trimiși în șomaj în statele Virginia de Vest și Kentucky că își vor recăpăta locurile de muncă în extracția cărbunelui. În general, el dorește reorientarea economiei americane dinspre servicii spre producția industrială.

Clinton intenționează să reformeze piața muncii prin majorarea salariului minim de la 7,25 la 12 sau chiar 15 dolari pe oră. În acest domeniu, a fost obligată să adopte politicile sociale ale lui Bernie Sanders, rivalul său în campania internă pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat. Sanders și susținătorii săi, pe care Clinton contează acum, au opțiuni mult mai de stânga.

Trump promite locuri de muncă în industrie, în special în mineritul cărbunelui și exploatarea gazelor de șist. El este de părere că firmele americane ar trebui să producă în SUA, nu în străinătate, iar expulzarea imigranților ilegali va elibera locuri de muncă pentru americani.

Impozitele nu ar trebui modificate, potrivit lui Clinton, decât la extreme; ea intenționează să majoreze semnificativ impozitele pentru cei care câștigă peste 250.000 de dolari pe an.

Dimpotrivă, Trump are de gând să taie impozitele pentru firme de la 35% la 15% și să plafoneze impozitul pe venit la 33% pentru cei cu câștiguri mari. Salariile mici vor fi parțial sau total scutite de impozitare prin diferite deduceri fiscale. Un sondaj Forbes arată că planul său ar aduce celor mai bogați americani economii cu impozitele de 275.000 de dolari pe an, iar celor mai săraci — doar 128 de dolari.

Sistemul de asigurări medicale generale cunoscut ca Obamacare va fi menținut și chiar extins de Clinton, dacă va fi aleasă președinte. Membrii de familie ai titularilor de asigurări medicale și persoanele cu handicap trebuie să beneficieze de condiții de asigurare mai bune.

Trump ar desființa imediat Obamacare în favoarea unei piețe de asigurări medicale exclusiv private. Contribuțiile la asigurări ar urma să fie deductibile fiscal, iar statele ar urma să se concureze în materie de reducere a costurilor.

Clinton este împotriva interzicerii avorturilor sau limitării deciziei femeilor de a deveni sau nu mame. Trump a trecut de la aceeași poziție la cea opusă, afirmând din martie încoace că avorturile trebuie interzise, cu excepția unor cazuri extreme (viol, incest, riscuri majore de sănătate pentru mamă). La un moment dat, el a susținut că ar trebui cumva pedepsiți atât medicii, cât și femeile care practică avortul; ulterior, el a exclus pedepsirea femeilor. Organizația non-profit Planned Parenthood, care furnizează servicii de planificare familială și avorturi, ar beneficia în continuare de finanțare sub președinția lui Clinton, dar i s-ar tăia fondurile sub Trump.

Căsătoriile între persoane de același sex ar trebui recunoscute legal după părerea lui Clinton, dar nu și după a lui Trump. Ambii candidați sunt însă împotriva discriminării homosexualilor.

Ambii candidați sunt pentru menținerea pedepsei cu moartea — Clinton, doar în cazuri grave, iar Trump în special pentru oricine ucide un polițist.

Clinton crede că dreptul americanilor de a deține și purta arme, conform celui de-al doilea amendament la constituția SUA, trebuie respectat și păstrat, dar condiționat de verificarea antecedentelor celor care vor să cumpere o armă.

Trump, susținut de organizația de lobby National Rifle Association, argumentează că violența armată poate fi combătută cel mai bine dacă mai mulți cetățeni au arme și se pot apăra.

Clinton este împotriva încarcerării masive și a criticat subiectivitatea pe criterii rasiale a forțelor de ordine. Toți polițiștii ar trebui să poarte camere video, pentru a înregistra circumstanțele arestărilor sau uzului de armă.

În ciuda statisticilor care nu arată așa ceva, Trump susține că violența a scăpat de sub control, iar poliția ar trebui să se bazeze pe profiluri etnice sau rasiale în căutarea suspecților. Poliția nu este rasistă și nu trebuie dotată cu camere video, consideră candidatul republican.

AGERPRES