Anul trecut, nu mai puţin de 2.900 de minori au ajuns după gratii, fiind condamnaţi definitiv. Mai mult de jumătate dintre ei au fost acuzaţi de furt, în timp ce aproape 500 au fost acuzaţi de tâlhărie. Cifrele îngrijorătoare privind violenţa în rândul copiilor i-au determinat pe mai mulţi poliţişti, judecători, procurori şi psihologi să se alăture unei campanii agresive pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli.

O oră pe zi, timp de o săptămână, elevii claselor a IX-a află chiar de la cei care aruncă după gratii infractorii cum să se ferească de pericole şi cum să nu cadă pradă tentaţiilor – droguri, ţigări sau alcool, în ciuda vârstei periculoase la care se află.

„La 14-15 ani apar primele tentaţii“

Tot cei care aplică legea îi învaţă pe elevi cum să nu devină victime ale violenţei, dar şi cum să nu devină abuzatori, cu atât mai mult cu cât împlinirea vârstei de 14 ani atrage după sine şi răspunderea civilă a minorului, fapt pe care puţini părinţi îl conştientizează.

„Explozia hormonală şi explozia informaţională la copii duce la modificări de concepţie care dacă nu sunt canalizate bine duc la rezultate dezastruoase. La 14 ani apar primele tentaţii, de la o ţigară se ajunge la un etnobotanic sau la o bere şi, odată cu consumul de astfel de substanţe, apar şi primele semne de violenţă. Violenţa este într-un trend ascendent. A greşi e foarte simplu, a repara este aproape imposibil”, a explicat Dan Antonescu, specialist criminolog.

Educaţia juridică – o nouă materie

Proiectul, în care specialiştii implicaţi fac voluntariat are ca scop final introducerea unei noi materii în şcoală, care să fie predată chiar de profesionişti: educaţia
juridică.

Carmen Toma, directorul Liceului „Alexandru Vlahuţă“, unde ieri a avut loc o astfel de întâlnire, susţine că introducerea unei astfel de materii ar avea numeroase beneficii pentru elevi.

„Nu am putea să o predăm noi, pentru că adolescenţii au foarte multe întrebări şi dacă nu eşti de specialitate sunt unele întrebări cu care te închid. Din punctul meu de vedere, Ministerul Educaţiei ar trebui să dezvolte o serie de parteneriate prin care specialişti din diverse domenii să vină să le vorbească elevilor despre subiecte importante. La ora actuală, chemi un avocat la clasă doar dacă într-adevăr cunoşti unul”, a explicat Carmen Toma.

Minori condamnaţi definitiv în 2013 Consiliul Superior al Magistraturii arată că la nivelul anului 2013, 2.900 de minori au fost condamnaţi definitiv de instanţe, 808 dintre aceştia primind închisoare cu executare. Concret, din cei 2.900 de minori, 1.836 au fost condamnaţi pentru furt, 482 pentru tâlhărie, alţi 25 fiind acuzaţi pentru omor sau ucidere din culpă. Din numărul total al minorilor condamnaţi definitiv, 83 au circulat pe drumurile publice, în timp ce 13 au comis acte de viol asupra altor minori. Statisticile din 2013 mai arată că 23 de minori au fost condamnaţi pentru distrugere şi alţi 19 pentru ultraj.

Părinţii, consiliaţi de specialişti

Specialiştii care participă în programul-pilot nu se rezumă la a le oferi sfaturi doar elevilor. Aceştia discută şi cu părinţii elevilor. Dacă la început părinţii au fost sceptici cu privire la beneficiile proiectului, aceştia au început să dea curs invitaţiilor lansate de organizatori.

„Dacă agresiunea în şcoală nu există, noi trebuie să îi pregătim pentru ceea ce se întâmplă dincolo de poarta şcolii, unde violenţa este la orice pas, pe stradă, în transportul în comun, chiar şi în mass-media. Sperăm ca pe viitor aceşti copii se vor dezvolta într-un mediu favorabil dezvoltării lor”, a explicat psihologul Ilie Marinescu.

Minorii, victime ale violenţei în 2013

Cele mai recente statistici CSM arată că 2.500 de minori au căzut victime ale violenţei anul trecut. Dintre aceştia, peste 500 au fost abandonaţi de familie, 301 căzând victime uciderii din culpă. Peste 280 de persoane cu vârsta sub 18 ani au fost victime ale traficului de persoane şi alţi 149 au fost victime ale hoţilor. Tot anul trecut, 120 de minori au fost loviţi, în timp ce 123 au fost ucişi, mai arată statisticile CSM.

Codul Penal pe înţelesul copiilor

Reprezentanţii Poliţiei au elaborat un manual de educaţie juridică destinat copiilor, în care limbajul este mult simplificat. Codul Penal pe înţelesul copiilor, care are 50 de pagini, oferă informaţii celor mici cu privire la cele mai răspândite infracţiuni întâlnite în şcoli.

Astfel, din manual elevii află că, „ameninţarea reprezintă fapta prin care o persoană ameninţă o altă persoană, cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare, dacă aceasta îi produce o stare de temere, îngrijorare”.

Şantajul, o altă infracţiune explicată în codul penal pentru copii, este definit ca fiind „modul prin care cineva, în scopul de a obţine un folos personal, obligă o altă persoană, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva”, se mai arată în manual. Totodată, elevii mai află din Codul Penal editat pentru ei şi că dacă tulbură ordinea şi liniştea publică pot fi sancţionaţi, dar şi că abuzul de încredere se pedepseşte penal.

Încăierarea, violenţa în familie, vătămarea corporală, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile sunt alte infracţiuni cuprinse în Codul Penal al copiilor. Autorii nu au omis
să-i informeze pe cei mici despre măsurile educative privative de libertate. Astfel, copiii află totul despre internarea într-un centru educativ, dar şi despre internarea într-un centru de detenţie, în care micii infractori pot sta şi până la 5 ani în regim de pază şi supraveghere.

„Elevii devin interesaţi de manual, care circulă pe la ei, în momentul în care juriştii încep să le explice ce este violenţa şi că ea se manifestă în toate mediile sociale”, a explicat avocatul Mihaela Olaru, preşedintele Asociaţiei „Viaţa fără Violenţă”.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii