Paisprezece candidați s-au înscris în competiția electorală prezidențială la finalul căreia alegătorii vor decide cine va prelua fotoliul de la Cotroceni.

Nouă candidați din cei 14 înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale încearcă pentru prima oară să obțină funcția supremă în stat, în timp ce cinci au mai trecut prin această experiență.

La scrutinul prezidențial de la sfârșitul acestei săptămâni, care reprezintă a șaptea rundă de alegeri pentru Președinție după 1989, candidează actualul premier Victor Ponta, fostul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, foștii miniștri Elena Udrea, Monica Macovei și Kelemen Hunor, fostul secretar de stat Mirel Mircea Amariței, fostul șef al SIE Teodor Meleșcanu, foștii parlamentari William Brînză, Gheorghe Funar și Szilagyi Zsolt, fostul europarlamentar Corneliu Vadim Tudor, jurnalistul Dan Diaconescu și președintele Partidului Alianța Socialistă, Constantin Rotaru.

Candidează pentru prima oară la alegerile prezidențiale Victor Ponta, din partea Alianței PSD-PC-UNPR, Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Călin Popescu-Tăriceanu (independent), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Monica Macovei (independent), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).

Corneliu Vadim Tudor, din partea Partidului România Mare, se află la cea de-a cincea candidatură, Gheorghe Funar (independent) la a treia candidatură, iar Teodor Meleșcanu (independent), Kelemen Hunor (UDMR) și Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă) la cea de-a doua.

Victor Ponta dorește schimbarea profilului șefului statului
Premierul Victor Ponta și-a lansat candidatura la alegerile prezidențiale pe 20 septembrie pe Arena Națională.

Programul prezidențial al lui Victor Ponta se intitulează "Victor Ponta președinte — Marea Unire a românilor'' și cuprinde zece obiective: Proiectul unui președinte util, care unește și construiește; Egalitate de șanse în societate; Dreptate până la capăt; România, stat euro-atlantic puternic, bazat pe o economie de top în regiune; Tinerii — viitorul României; O națiune sănătoasă; Securitatea națională și siguranța cetățeanului; România digitală; Promovarea culturii românești; O societate echitabilă.

Klaus Iohannis dorește funcția de la Cotroceni pentru a face "altfel de politică"
Candidatul Alianței Creștin-Liberale la Președinție, Klaus Iohannis, a declarat că a intrat în cursa electorală pentru a face altfel de politică.

Programul prezidențial al lui Klaus Iohannis se numește ''România lucrului bine făcut''. El și-a propus 11 obiective pentru mandatul său: Educația ca resursă de performanță a României; Economia liberală: competitivitate și prosperitate; Agricultură performantă și dezvoltarea satului românesc; Infrastructura ca instrument al europenizării României; Regionalizarea și descentralizarea ca vectori ai modernizării; Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate națională; Investiția în sănătate — o investiție în viitor; Viziunea fiscal-bugetară: regândirea relației dintre stat și cetățean; Cum răspundem la viitorul sistemului de pensii; Reforma instituțiilor politice și administrative; Demografia — o provocare pe termen lung.

Călin Popescu-Tăriceanu vrea o țară care să fie caracterizată prin bunăstare
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, candidat independent în alegerile prezidențiale, susținut de Partidul Liberal Reformator, consideră că în acest moment lipsește coagularea factorilor decidenți în jurul unui proiect național, clasa politică fiind "de multe ori paralelă cu agenda publică".

''Eu vreau să readuc prosperitatea, bunăstarea în România printr-un proiect amplu, care înseamnă un efort bine organizat, și sigur convins, bazându-mă pe experiența mea de prim-ministru, că România poate să facă acest efort. (...) Prin urmare, concluzia este una simplă: vreau să propun României un proiect major, un proiect de națiune, un proiect de țară care să ducă România la nivelul pe care îl merită, și anume România — a șaptea putere a Europei. A șaptea putere pentru că suntem a șaptea țară ca mărime, și nu am face altceva decât să punem în acord potențialul pe care îl avem cu rezultatul, cu realizările. Eu cred că acest lucru este posibil și, mai mult decât atât, cred că românii merită să trăiască într-o țară care să fie respectată pentru ceea ce este ea în stare să arate'', spunea, în campanie, Tăriceanu.

Elena Udrea promite că timp de zece ani va fi doar în slujba țării
Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, susține că ar fi potrivită să conducă România în etapa istorică în care se află acum.

Cu ocazia prezentării programului său politic, Elena Udrea a punctat ca principală prioritate renașterea economiei românești prin industrie și agricultură.

Totodată, candidata PMP la Președinția României a menționat, ca puncte strategice, reforma constituțională, reforma administrativ-teritorială, reforma sistemului educațional și a celui de sănătate, apărarea independenței justiției în fața atacului politicului, iar, în plan extern, întărirea orientării pro-occidentale a României, parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE.

Teodor Meleșcanu va depune toate eforturile ca România să revină într-o stare de normalitate
Meleșcanu candidează ca independent și susține că va depune toate eforturile ca România să revină într-o stare de normalitate, prin legalitate.

Acesta a afirmat că va lupta pentru o țară în care instituțiile să funcționeze, Parlamentul, Guvernul și președintele să colaboreze în interesul cetățenilor, o Românie în care toate aceste lucruri să se facă pe baza prevederilor legale, nu prin decizii, prin acte de voință unică a unei persoane sau a alteia.

Monica Macovei garantează siguranța națională a României
Europarlamentarul Monica Macovei, candidat independent la prezidențiale, consideră că președintele țării trebuie să fie cinstit, corect, să dea dovadă de seriozitate și fermitate și își dorește ca politicienii să se îndepărteze de ''limbajul de lemn'' al comunismului, dar și de cel ''golănesc'' al tranziției.

Ea spune că vrea să fie președintele românilor, nu al partidelor, și crede că e vremea independenților.

Kelemen Hunor vrea o Românie puternică, o Românie respectată în UE
Candidatul UDMR la Președinție, Kelemen Hunor, crede că șeful statului trebuie să fie un arhitect respectat, cu o viziune de ansamblu, nu ''un șef de șantier nevrotic'', și este de părere că se impune o restrângere a atribuțiilor acestuia, ''într-o Românie mai puțin prezidențială și mai mult parlamentară'', însă el trebuie ales, în continuare, în mod direct.

Liderul UDMR spune că se vede un președinte al oamenilor, deschis și serios, care se va concentra pe o politica externă echilibrată și consecventă, și dă asigurări că educația, sănătatea, cultura, solidaritatea socială și infrastructura vor fi principalele obiective ale mandatului său.

Dan Diaconescu este candidatul oamenilor de rând
Candidatul PP-DD la alegerile prezidențiale, Dan Diaconescu, este de părere că românii vor un președinte foarte puternic și spune că el va încerca să fie un asemenea lider, un șef de stat ''care să preia tot ce a fost bun de la Nicolae Ceaușescu și să nu facă tot ceea ce au făcut rău Băsescu, Constantinescu, Iliescu și Ceaușescu''.

El afirmă că președintele ar trebui să conducă efectiv România din toate punctele de vedere, pe modelul american. Candidatul PP-DD la Președinție crede că va prinde ''in extremis locul doi în finala din luna noiembrie''.

Constantin Rotaru și-ar dori o normalizare a dialogului cu Federația Rusă
Candidatul Partidului Alternativa Socialistă la alegerile prezidențiale, Constantin Rotaru, consideră că la nivel de politică externă este singurul participant în cursa pentru Cotroceni care și-ar dori o normalizare a dialogului cu Federația Rusă.

"Sunt, cred, singurul candidat care se pronunță pentru un dialog sincer cu Rusia. (...) Sigur, dialogul cu Rusia nu trebuie să aibă loc în genunchi. Dar nici dialogul cu Washingtonul nu trebuie să aibă loc în genunchi. Trebuie să fim pragmatici și să fim demni. Voi activa pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie cu țările vecine, în scopul adâncirii colaborării și încrederii între toate statele din regiune", spunea, în campanie, Rotaru.

Corneliu Vadim Tudor spune că știe bine ce are de făcut pentru că meseria sa este țara
Candidatul Partidului România Mare la alegerile prezidențiale, Corneliu Vadim Tudor, consideră că șeful statului trebuie să fie o personalitate puternică, un reper moral. El susține că pentru funcția supremă în stat îl recomandă gradul de simpatie ridicat pe care i-l poartă lumea și faptul că PRM nu a fost niciodată la guvernare.

Acesta afirmă că Legea fundamentală trebuie modificată, întrucât actuala Constituție este "prea blândă, prea permisivă".

Mirel Mircea Amariței spune că pentru funcția supremă în stat îl recomandă decența, seriozitatea, disciplina
Candidatul Partidului Prodemo la prezidențiale, Mircea Mirel Amariței, consideră că președintele țării are o imensă responsabilitate și spune că atuurile sale pentru a ocupa fotoliul de la Cotroceni sunt decența, seriozitatea, disciplina, determinarea și viziunea de dezvoltare a României pe termen lung.

El consideră că educația este o problemă de maximă urgență, de siguranță națională, motiv pentru care intră în atribuțiile președintelui României. În aceeași linie, afirmă el, se mai înscriu sănătatea, economia și apărarea națională, care vor constitui priorități ale mandatului său, în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale.

Szilagyi Zsolt vrea să relanseze dialogul româno-maghiar
Szilagyi Zsolt și-a depus candidatura la Președinție din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania.

"Noi propunem în loc de 41 de județe și baroni locali înființarea a 12 regiuni istorice care trebuie acceptate așa cum spun regionaliștii europeni. O regiune nu trebuie trasată de la centru și trebuie acceptată. O regiune se formează de-a lungul secolului, timpurilor (...) și există în aceste regiuni o coeziune internă care ține împreună regiunea din punct de vedere economic, social, cultural. Aceste regiuni sunt regiunile istorice ale țării. În Transilvania ar urma să fie cinci regiuni, în sud propunem trei și în Moldova tot trei", a declarat Szilagyi Zsolt.

Candidatul PPMT vrea să relanseze dialogul româno-maghiar.

Gheorghe Funar vrea să schimbe radical și în bine viața politică românească
Candidatul independent la Președinție Gheorghe Funar își propune să modifice radical Constituția României, în cazul în care va ajunge președintele țării.

El spune că va conduce țara prin referendumuri și că va întări atribuțiile prezidențiale. De asemenea, Funar afirmă că va introduce în Constituție, în premieră pentru un stat al lumii, prevederea privind dreptul la fericire.

Gheorghe Funar este optimist în ceea ce privește șansele sale de a ajunge la Cotroceni. ''De la Cluj-Napoca nu mi-am luat bilet decât spre București, n-am bilet de întoarcere, mă duc la Cotroceni'', spune Funar.

William Brînză se dorește a fi un președinte al tuturor românilor
Fostul deputat William Brînză și-a depus candidatura la Președinție din partea Partidului Ecologist Român. El este de părere că după alegerile prezidențiale România nu trebuie să mai pară o familie estrămată.

El este de părere că președintele țării trebuie să joace rolul independentului, să fie proactiv și interactiv, un om moral și un bun colaborator al Guvernului.

* Campania electorală pentru primul tur de scrutin se va încheia pe 1 noiembrie, la ora 7,00.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va fi pe 2 noiembrie, iar cel de-al doilea se va desfășura pe 16 noiembrie.

Au drept de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale — 18.296.567 de cetățeni români, iar la cel de-al doilea — 18.305.826 de persoane, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii