Cameră: Proiectul privind înființarea Agenției de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, adoptat
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 221 voturi "pentru", un vot "împotrivă" și 9 abțineri.
Actul normativ a fost aprobat prin vot cu mâna ridicată, deoarece sistemul electronic nu a funcționat.
În plenul Camerei Deputaților, după votul asupra proiectului de lege, Marton Arpad a anunțat că deputații UDMR s-au abținut de la vot.
"Grupul parlamentar s-a abținut pentru că nu suntem convinși că această lege va fi aplicată. Suntem convinși că avem o legislație care, dacă ar fi fost aplicată, atunci toți cei care au fost pedepsiți ar fi trebuit să plătească ceea ce a fost decis de instanță, pentru că avem textele legale care, din păcate, nu au fost respectate. Dacă facem o altă lege nu rezolvăm respectarea legii. Ni se pare că această nouă instituție creată este neconstituțională. (...) Forma adoptată deschide calea spre abuz", a declarat Marton Arpad.
În dezbaterile din Comisia juridică a Camerei Deputaților numele Agenției a fost modificat, devenind astfel Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și nu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, așa cum era inițial.
Potrivit raportului Comisiei juridice, Agenția este condusă de un director general — judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor — numit prin ordin al ministrului Justiției.
O persoană pentru a fi numită director general adjunct al Agenției trebuie să fie funcționar public în cadrul Ministerului Finanțelor sau Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să fie licențiat în științe economice și să dețină vechime în specialitate economică de cel puțin 8 ani și să nu facă parte din niciun partid politic, formațiune sau alianță politică.
Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenției, trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.
De asemenea, calitatea de membru al Consiliului sau de președinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau de funcționar public.
Proiectul prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.
Totodată, aceste bunuri pot fi date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor, precum și Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.
Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanțului anual prezentat de Agenție, câte 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării și pentru Ministerul Sănătății și câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiției și pentru asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale.
Aceste instituții vor prevedea anual cheltuieli suplimentare bugetului alocat fiecărui ordonator de credite, altele decât cele pentru salarii, premii ori stimulente.
Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 13 octombrie, Camera Deputaților fiind for decizional. AGERPRES
