„Legea sănătăţii prevede înscrierea în cardul naţional de sănătate a acceptului sau refuzului donării de organe în cazul în care o persoană a suferit un accident şi a ajuns în moarte elebrală. Noi cerem autorităţilor ca acest lucru să nu poată fi făcut decât dacă o persoane are o declaraţie notarială, atât privind acceptul, cât şi refuzul ce au fost date în timpul vieţii”, a spus doctorul Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, citat de Mediafax.

Potrivit medicului, orice reglementare privind acceptul sau refuzul donării făcută în timpul vieţii este foarte importantă, întrucât nu poate fi lăsată numai la latitudinea medicului de familie.

„Aş vrea să fac precizarea că nu putem lăsa la latitudinea medicului de familie o atât de mare responsabilitate. Medicul de familie va putea înscrie pe cardul naţional de sănătate acceptul sau refuzul unei persoane de a deveni, după moarte, donator de organe, dar acest lucru trebuie foarte bine reglemnetat din punct de vedere legal. Mă refer la o declaraţie dată la notariat cu privire la acest aspect”, a mai spus Zota.

Din 2015 suntem obligaţi să prezentăm medicului cardul de sănătate

Pacienţii vor prezenta cardul de sănătate, obligatoriu, de fiecare dată când merg la control, începând din ianuarie 2015.

Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional, precum şi cele înscrise pe cipul cardului sunt, printre altele, diagnostice cu risc vital şi boli cronice, grupa sanguină şi Rh, acceptul exprimat în timpul vieţii pentru prelevarea, după deces, de organe, ţesuturi şi celule.

De altfel, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că documentul electronic va fi distribuit în primă instanţă bolnavilor care fac dializă. Ele vor ajunge la pacienţi chiar în această lună, potrvit lui Radu Ţibichi, şeful CNAS, prezent la Medical Forum.

Oficialul a precizat că 5.000 din cei 8.000 dependenţi de dializă vor primi cardurile, care sunt deja tipărite. „Urmează să elaborăm un ordin prin care să se deruleze acest program şi considerăm că e necesar ca înainte de a implementa acest sistem informatic să testăm câteva luni pentru a vedea dacă sistemul are vreo problemă”, a spus Ţibichi.

Dosarul electronic ajută la eliminarea birocraţiei

În ceea ce priveşte dosarul electronic al pacientului, preşedintele CNAS a spus că acest proiect se află în faza finală, el fiind deja testat cu succes, iar facturarea electronică va ajuta la eliminarea birocraţiei.

„Medicii nu vor mai fi nevoiţi să se plimbe între Casa de asigurări şi cabinet pentru a mai depune hârtii în vederea decontării serviciilor. Factura electronică e posibilă, fiecare medic are o semnătură electronică extinsă şi poate certifica orice document”, a completat Ţibichi.

El a declarat că din luna iunie acest sistem va fi operaţional în sistemul informatic unic integrat şi că facturile se vor plăti la termenele din contracte.

1 iunie - data la care intră în vigoare contractul cadru

Contractul cadru privind asistenţa medicală şi pachetul de bază, care se aplică din 1 iunie, aduc mai multe noutăţi, printre care faptul că peste 300 de boli nu vor mai fi tratate în spital, ci în ambulatoriu, iar cinci boli cronice vor fi gestionat de medicii de familie, a spus preşedintele CNAS.

„Aşa cum este pachetul de servicii de bază revizuit, dar şi contractul cadru şi normele de aplicare a acestuia, care vor intra în vigoare la 1 iunie 2014, putem spune că am ajuns la o formă optimă. Concret, va fi mutat centrul de greutate de la spital la ambulatoriul de specialitate, astfel încât cazurile care se rezolvau în spitalizare continuă să fie rezolvate în ambulatoriu, pacienţii să efectueze analize, iar acestea să poată fi interpretate şi să primească tratament de la medicul din ambulatoriu”, a declarat Ţibichi.

Peste 300 de diagnostice nu vor mai ajunge în spital

Preşedintele CNAS a precizat că, potrivit noilor reglementări în ceea ce priveşte spitalul, pentru peste 300 de diagnostice pacienţii nu vor mai fi internaţi în spital.

„În legătură cu spitalul, există o reglemnetare conform căreia aproximativ 300 de diagnostice nu vor mai fi internabile, fiind considerate ca specializări evitabile. Totodată, va exista o listă a diagnosticelor şi serviciilor care se vor face numai în spitalizare de zi şi pentru care au fost stabilite tarife diferenţiate. Este un sistem creat să permită specialiştilor şi spitalelor să rezolve anumite probleme în ambulatoriu”, a mai spus Ţibichi, făcând menţiunea că majoritatea acestor boli se regăseşte şi în proiectul iniţiat de fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu.

Potrivit preşedintelui CNAS, această formă finală a noului pachet legislativ a fost negociată, ajungând deja în forma finală, astfel încât după 25 mai va putea începe contractarea de servicii cu furnizorii.

„Avem un buget suficient care să susţină acest pachet de servicii de bază, dacă se va simţi nevoia să suplimentăm, vom avea posibilitatea să o facem. Acestea nu vor fi singurele modificări, o altă noutate ar fi aceea privind managementul bolilor cronice de către medicul de familie”, a mai spus preşedintele CNAS.

Medicii de familie vor gestiona cinci boli cronice

Potrivit lui Ţibichi, prin noul pachet de servicii, medicii de familie vor gestiona cinci boli cronice, respectiv hipertensiunea arteriară, diabetul zaharat de tip II, boala cronică de rinichi, bronhopneumopatia obstructivă cronică şi astmul bronşic.

„Pentru cele cinci boli cronice, vom da posibilitatea medicilor de familie să facă mai multe analize. Numărul de analize de laborator şi investigaţii de radiologie a crescut, sunt reglementări cine poate prescrie şi cine nu. O altă componentă foarte importantă este serviciul de prevenţie, care a fost regândit pe categorii de vârste. Faţă de vechiul prioect, există o excepţie, respectiv la categoria 18-39 de ani exista recomandarea să se facă investigaţii o dată la trei ani, dar dacă riscograma arată o boală posibilă, atunci frecvenţa se reduce la un an de zile”, a mai spus preşedintele CNAS.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii