Supercalculatorul CoBra, un produs integral românesc, era un aparat multifuncțional, apreciat în străinătate, ba chiar motiv de mândrie la expoziții internaționale – unde nu mare a fost mirarea când angajații Moscovei i-au furat cea mai importantă piesă.

CoBra a fost unul dintre puținele calculatoare performante produse în România în perioada comunistă. A fost un succes important pentru că putea fi utilizat în domenii diferite: divertisment, educație și economie.

A fost singurul calculator românesc produs la Brașov, de unde vine și denumirea (COmputer BRAșov). Prototipul calculatorului a fost gata după un an de cercetări, în 1986. Colectivul care l-a realizat era format din opt cercetători, coordonați de prof. dr. Gheorghe Toacșe. Astfel, la partea de hardware au lucrat Vasile Prodan, Wagner Bernd Hansgeorg și Adrian Maxim, iar la cea de software, Marcel Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop și Sorin Cismaș.

Modelul de serie a fost scos începând cu 1988. Carcasa acestuia din urmă a fost realizată în colaborare cu mai multe fabrici din țară (Metrom Brașov, IUS Brașov și Electromureș), placa de bază a fost fabricată la ICE Felix București, în timp ce componentele erau importate prin IPRS București. Toate acestea erau asamblate la atelierele SIACT ale CFR-ului.

Jumătate de Dacie pe o „CoBră”

În mod oficial au fost produse circa 1.000 unități, care au fost folosite la procese tehnologice (cuptoare, mașini-unelte și roboți), în contabilitate, gestiune de marfă, sisteme de supraveghere cu cameră video, divertisment. Prețul unui echipament complet era de 35.000 lei, cât jumătate din prețul unui autoturism Dacia. Se vindea și instalat la comandă conform necesităților clientului, situație în care prețul era de câteva ori mai mare.

„Pentru muritorul de rând, era cumpărat de pe piața neagră pentru că într-o țară comunistă ca România nu se putea achiziționa un calculator ca persoană fizică. Singurul punct slab era sursa de alimentare și cipurile de memorie 4116, deoarece acestea necesitau trei tensiuni diferite. Secvența de pornire (mai întâi -5V, apoi +5V și în final +12V) nu a funcționat de fiecare dată. Ulterior, a fost înlocuit cu 4516. După ce a fost lansat 4164, cele trei bancuri de memorie standard 4116/4516 au fost înlocuite cu un singur banc 4164, iar adresarea RAM a fost modificată”, spune Bogdan Bordea, de profesie inginer, pe un portal dedicat calculatoarelor vechi.

CoBra lucra în principal în două moduri: CoBra BASIC (configurația automată) și CoBra CP/M (care era încărcat de pe discheta).

„De la început, intuiția și priceperea colectivului a direcționat ca să realizăm nu numai o mașină de calcul ca suport doar pentru aplicațiile în casă, jocuri și scriere de scrisori, ci să fie un suport și pentru acces la aplicații profesionale. Astfel, s-a pornit cu conceptul de două calculatoare într-o singură mașină, adică un calculator CoBra Basic, compatibil cu ZX Spectrum, pentru care exista foarte multe produse software disponibile pe piață și un calculator CoBra CP/M, adică un calculator cu un sistemul de operare CP/M, sistem care la acea vreme era foarte utilizat, de unde și promovarea produsului prin sloganul «Două calculatoare într-unul»”, susținea prof. dr. Gheorghe Toacșe într-un material de prezentare a calculatorului.

Gestiune, ECG și televizor

Potrivit ghidului de utilizare, calculatorul CoBra era capabil să execute cele mai diverse sarcini, precum: dimensionarea și desenarea în culori a structurilor mecanice, rezolvarea problemelor matematice și științifice care sunt algoritmizate, proiectarea și testarea circuitelor electrice și electronice complicate, comandarea economică și la momentul oportun a proceselor de producție, operarea brațelor robotice, determinarea cu precizie a stării de dezvoltare a unei culturi.

Putea opera cu aplicații de gestiune și contabilitate, diagnostica anumite afecțiuni și interpreta cu succes tomograme, electrocardiograme și encefalograme. De asemenea, putea fi utilizat ca mașină de scris.

Sistemul complet al calculatorului includea în plus sursa de alimentare, un televizor sau monitor color, unul sau două casetofoane, o unitate de dischete la care se mai putea conecta încă una, o imprimantă și unul sau două joystick-uri.

În interiorul carcasei calculatorului se aflau trei module: placa de unitate centrală, placa pentru interfața cu unitatea de disc flexibil, și tastatura.

Ca monitoare video se utilizau televizoarele alb/negru, televizoare color sau alte tipuri de monitoare color. Calculatorul putea afișa o imagine de 256 x 192 pixeli. Comparativ, în prezent aprope orice telefon mobil are o rezoluție de 2340 x 1080 pixeli. În cazul în care se utiliza un monitor color, se putea folosi pentru afișare 16 culori.

Din cauza memoriei mici, dar și pentru organizarea aplicațiilor și a documentelor, CoBra oferea posibilitatea salvării datelor pe casetă. În acest scop se utiliza un casetofon obișnuit, mono sau stereo, care se conecta la calculator printr-un cablu special.

Joystickul era utilizat în diverse programe de grafică sau în jocuri și se conecta și el cu ajutorul unui cablu special la priza dedicată din spatele calculatorului. Versiunea de serie a calculatorului oferea două astfel de prize, pentru jocurile în doi. Pentru tipărirea informațiilor, la calculator se putea atașa o imprimantă matricială.

Fabricat la negru, de studenți

Succesul calculatorului, precum și prețul foarte ridicat pentru oamenii de rând, a făcut ca echipamentul să fie piratat de către studenții bucureșteni. În folclor, la vremea respectivă, exista legenda că studenții au fabricat mai multe unități CoBra decât fabrica care le producea în mod oficial. Studenții făceau rost de plăci de bază și componente din fabrica ICE Felix și le asamblau în carcase de HC 85 sau în unele artizanale.

„De obicei se cumpărau placa și componentele de la unul dintre căminele din Regie. Pentru a face rost de componente, trebuia să ai relațiile potrivite, deoarece multe erau furate din fabrică, iar uneori miliția făcea raiduri. De obicei, placa CoBra era montată într-o carcasă HC-85, deoarece carcasele originale erau rare și greu de procurat. Se glumea că în cămine se făceau mai multe CoBra decât în fabrică”, a mai spus Bogdan Bordea.

Incidentul de la Moscova

Veștile despre viabilitatea calculatorului au ajuns până la Moscova. În perioada 30 august-3 septembrie 1988, în URSS s-a desfășurat expoziţia naţională „România 88”.

În mijlocul pavilionului central într-un „foişor” împrejmuit în mod special, pe o ridicătură a fost amplasată expoziţia produselor industriei electronice şi de radioechipamente. Aici au fost prezentate maşinile electronice de calcul, echipamente speciale pentru acestea, aparatura radioelectronica de consum, aparatura medicală , echipamente de comunicaţii portabile şi navale şi multe altele.

Vizitatorii se înghesuiau în permanenţă în jurul calculatorului personal Kobra, care a atras atenţia prin posibilităţile sale largi şi printr-un design modern.

Deși era fixat cu șuruburi de postament, peste noapte a fost furată placa de bază. Românii au avut, însă, una de rezervă.

„Am fost avertizați de Securitate împotriva spionajului industrial și că este posibil să se încerce ceva. Noi, ca sa fim siguri că nu vor fi probleme, i-am fixat carcasa cu șuruburi de masă în pavilionul expozițional și l-am sigilat. A doua zi dimineața, înainte de inaugurarea expoziției, calculatorul nu mai funcționa. În acel moment am văzut că fusese desfăcut, placa de bază a fost scoasă, iar integratele cu «inteligență» au fost, la rândul lor, scoase. Au copiat și soft-ul. Am reușit să-l repunem imediat în funcțiune cu placa de rezervă”, a relatat Adrian Maxim, unul dintre inginerii implicați în realizarea proiectului.

Producția calculatorului CoBra a fost oprită în 1990 din cauza lipsei de finanțare a proiectului. Echipamentele existente pe piață au mai fost utilizate câțiva ani, până ce și în România au intrat calculatoarele moderne produse în țări din vestul Europei.