Liderii militari chinezi au un posibil călcâi al lui Ahile similar celui care a destrămat eforturile de război ale Rusiei, afectându-i abilitatea de a purta un război similar, se arată într-un nou raport al Universității Naționale de Apărare din SUA, relatează CNN.

Armata Rusiei și cea a Chinei, Armata Populară de Eliberare (PLA), au o potențială slăbiciune comună privind instruirea în domeniile operaționale ale forțelor armate - terestre, navale, aeriene, de rachete și strategice. Totuși, analiștii avertizează asupra capabilităților în creștere ale Chinei, care tocmai de aceea nu ar trebui asemuite punct cu punct cu cele ale Rusiei.

În raport este analizată cariera militară a peste 300 de ofițeri de vârf ai armatei chineze pe parcursul a șase ani, până în 2021. Concluziile sunt că cel mai probabil niciunul din liderii serviciilor militare asociate cu operațiunile forțelor armate nu are experiența necesară în alte ramuri decât în cele în care și-au început cariera.

Rareori, aceștia s-au aventurat în afara specializării lor, concluzionează raportul, menționând contrastul față de SUA, unde armata este obligată să asigure instruire în fiecare domeniu încă din 1986.

Potrivit raportului de 73 de pagini, această „rigiditate” a liderilor armatei chineze „ar putea să reducă eficacitatea Chinei în viitoare conflicte”, mai ales în cele ce presupun niveluri înalte de coordonare.

Mai mult, sugerează autorii raportului, China ar putea întâmpina aceleași probleme ca omologii lor ruși în Ucraina, care s-au confruntat cu o coeziune scăzută a forțelor lor.

Forțelor armate ale Rusiei le-a lipsit sprijinul forțelor aeriene, ceea ce s-a văzut în special cu prilejul contraofensivei ucrainene recente în nord-est , în timp ce în fazele incipiente ale războiului pornit de Moscova în Ucraina problemele logistice le-au destrămat abilitatea de a-și îndeplini obiectivele ambițioase de cucerire a întregii țări atacate.

Potrivit autorului raportului, Joel Wuthnow, bursier al Centrului pentru Studiul Afacerilor Militare chineze din cadrul Universității Naționale de Apărare din SUA, comandanții militari ai PLA sunt rareori instruiți în logistică, de pildă.

Or, acești comandanți care nu au avut prilejul să capete noțiuni avansate de logistică sau mentenanță ar putea „eșua să folosească aceste forțe în mod optim” provocând un eșec militar la fel ca al Rusiei în războiul său din Ucraina.

Toți cei 40 de comandanți de patru stele ai armatei SUA (precum șeful Statului Major sau șeful Comandamentului pentru regiunea Indo-Pacifică a SUA) au primit instruire în toate serviciile militare spre deosebire de cei 31 omologi chinezi (între care liderii Comisiei Militare Centrale și ai teatrelor de comandă din China) – care au primit un nivel de antrenament coordonat în proporție de 77%.

În plus, comandanții americani au avut parte de experiență operațională, în timp ce aproape jumătate din egalii lor chinezi sunt de fapt „comisari politici profesioniști”.

Armata chineză nu ar trebui subestimată

Carl Schuster, fost director de operațiuni în cadrul Centrului Comun de Informații al Comandamentului US Pacific, spune că, deși raportul este o bună evaluare a progreselor făcute de forțele armate chineze, totuși nu poate fi folosit ca referință pentru un război similar celui din Ucraija, întrucât PLA are niște atuuri în plus față de armata Moscovei.

De pildă, China învestește mai mult în instruirea noilor recruți și nu se bazează pe militari din serviciul militar obligatoriu, spre deosebire de Rusia, a cărui forță e compusă din recruți în proporție de 80-85%. În plus, China are un corp profesionist de subofițeri.

Și, cu toate că China, în estimarea analistului, ar fi cu câțiva ani în urma SUA în privința abilităților de coordonare a forțelor, recentele exerciții în jurul Taiwanului au arătat o forță care face progrese, diminuând decalajul față de SUA.

Raportul a identificat și alte deosebiri între ofițerii de patru stele americani și chinezi: în medie cei chinezi sunt mai în vârstă cu patru ani (64 versus 60) și au o carieră militară mai îndelungată.

Totuși, 58% dintre ofițerii americani au slujit într-o țară străină, față de 0% ofițerii chinezi.

Potrivit raportului, președintele chinez însuși, în calitate de președinte al Comisiei Militare Chineze, s-a implicat în selecția ofițerilor superiori și a avut grijă să le răsplătească loialitatea promovându-i pe fiecare în parte la momentul cuvenit. În același timp, ofițerii de vârf sunt distribuiți în regiuni geografice prin rotație pentru a preveni situația în care dezvoltarea unor „rețele de patronaj” să-i amenințe poziția în fruntea țării.

„Toți ofițerii AEP sunt membri ai Partidului Comunist Chinez și trebuie să aibă destulă pricepere politică pentru a-și demonstra loialitatea față de Xi și agenda sa. Xi Jinping nu a sărit peste o generație de oameni care au așteptat să le vină rândul pentru a promova tineri care sunt mai familiarizați cu conflictul modern”, se arată în raport, în care se menționează că vârsta de pensionare a liderilor militari de rang înalt poate ajunge la 68 de ani.