Câinele lui Pavlov. Celebrul experiment privind condiționarea clasică ce a revoluționat psihologia

Câinele lui Pavlov. Celebrul experiment privind condiționarea clasică ce a revoluționat psihologia

Pe 27 februarie 1936 s-a stins din viață fiziologul, psihologul şi medicul rus Ivan Pavlov , căruia îi datorăm studiul efectului condiționării clasice. Experimentul pe câini care-i poartă numele a revoluționat psihologia.

Experimentul lui Pavlov. FOTO warbletoncouncil.org

Experimentul lui Pavlov. FOTO warbletoncouncil.org

Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1904 grație cercetărilor sale referitoare la sistemul digestiv, Ivan Petrovici Pavlov a rămas în istorie ca cercetătorul care a studiat fenomenul condiționării clasice, în experimentele pe care le-a făcut pe câini.

În anii 1890, Pavlov a analizat funcția gastrică a câinilor, după ce a observat că aceștia au tendința de a saliva înainte ca hrana să ajungă în cavitatea lor bucală și a început investigarea acestei „secreții psihice”, cum a denumit-o.

Câinele lui Pavlov, în Muzeul Pavlov. FOTO Wikipedia

Câinele lui Pavlov, în Muzeul Pavlov. FOTO Wikipedia

Cum a funcționat experimentul lui Pavlov

Descoperirea care l-a făcut celebru a fost realizată după ce Pavlov a conectat un tub la glanda salivară a câinelui, pentru a măsura cantitatea de salivă care era secretată după introducerea hranei în gură.

Pavlov i-a dat câinelui pudră de carne pentru a iniția procesul digestiv. Atunci când pudra de carne ajungea în gură, era stimulată producerea unei cantități mari de salivă, care cădea prin tub într-un recipient unde se măsura, explică scientia.ro

Fiziologul a observat că animalul anticipa apropierea hranei. Atunci când Pavlov intra în laborator cu pudra de carne, saliva începea deja să se prelingă prin tub, înainte ca alimentul să ajungă la câine și și-a dat seama că a descoperit ceva important: un reflex biologic, salivarea, era modificat prin ceva de natură psihologică, anticiparea. Pavlov a numit această anticipare „stimulare psihică”.

Schița organizării experimentului. FOTO scientia.ro

Schița organizării experimentului. FOTO scientia.ro

Ulterior, cercetătorul a realizat o versiune mai complexă a experimentului, generând un sunet, înainte de a-i da câinelui să mănânce. A repetat ordinea și a constatat că animalul începea să saliveze odată ce auzea sunetul, indiferent dacă sunetul era sau nu urmat de venirea hranei.

Experimente sale, efectuate în perioada 1890-1900, au fost puse la dispoziția cercetătorilor occidentali prin diverse traduceri și au inspirat și alte cercetări.

Concluziile lui Pavlov sunt fundamentale și multe dintre premisele sale continuă să se aplice în tehnicile de modificare a comportamentului și în tratamentele psihologice. Condiționarea clasică este utilizată pentru a trata fobii, anxietate, tulburări de panică și dependențe, printre altele, arată warbletoncouncil.org .

Inspirați de Pavlov

Recent, doi studenţi de la Massachusetts Institute of Technology, sătui să-şi piardă piardă vremea pe Facebook toată ziua, au inventat o metodă care să le sporească productivitatea, potrivit The Verge.

Dispozitivul Pavlov Poke trimite şocuri electrice de fiecare dată când utilizatorul îşi petrece timpul pe reţeaua socială.

După folosirea lui, unul dintre ei a concluzionat că „Degetele mele nu mai începeau să tasteze Facebook de îndată ce deschideam browser-ul. Încă vizitam site-ul, dar nu mai sunt atras de el de o forţă misterioasă“.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Dan Dungaciu / României i s-a dat peste mână. Germania a blocat proiectul unionist, pentru că era împotriva înțelegerii sale cu Rusia asupra Moldovei

2 Audiență de excepție la Antena 3 în timpul emisiunii cu Nicolae Ciucă / O informație care spune multe despre sondajele lui pește prăjit...

3 Christophe Barraud, un guru al prognozelor: Harta SUA se va face roșie

4 VIDEO Clip electoral controversat în SUA / Democrații spun că republicanii vor interzice masturbarea dacă vor câștiga alegerile

5 CTP, despre prestația lui Ciucă la ultima dezbatere electorală: „A fost cea mai bună apariție publică a sa”