„Cadou” de la PSD/Românii care s-au împrumutat în lei după ce politicienii au înlocuit ROBOR din calculul dobânzilor plătesc acum rate mai mari decât cei cu împrumuturi mai vechi
Românii care s-au împrumutat în lei după ce politicienii au înlocuit ROBOR din calculul dobânzilor plătesc acum rate mai mari decât cei cu împrumuturi mai vechi, dezvăluie Adevărul.
Tentativa unor politicieni populişti de a scădea dobânzile la care iau românii credite în lei s-a dovedit a avea exact efectul contrar: cei care au luat credite începând cu luna mai 2019, când autorităţile au schimbat modul de calcul al dobânzilor, cu intenţia de a scădea ratele, plătesc dobânzi mai ridicate decât cei cu credite mai vechi.
Politicienii s-au întrecut la începutul anului trecut în a promite românilor că le vor reduce ratele la bănci. Ei au acuzat băncile că ROBOR, indicele pe baza căruia se calculează nivelul ratelor, este „manipulat“ şi „trucat“ şi că băncile au umflat artificial ratele populaţiei, printr-o înţelegere de tip cartel. Cel mai vocal critic la adresa băncilor a fost senatorul PSD Daniel Zamfir, preşedinte al Comisiei economice din Senat.
La începutul lui 2019, Zamfir a chemat la raport în Parlament conducerile Băncii Naţionale, Consiliului Concurenţei şi băncilor pentru a da explicaţii cu privire la manipularea ROBOR. În ciuda argumentelor aduse de bănci, conform cărora indicele se formează liber, prin mecanismele pieţei, comisia lui Zamfir a decis că ROBOR a fost manipulat.
Şi Darius Vâlcov, pe vremea când era consilier al fostului premier Viorica Dăncilă, a acuzat băncile că au manipulat dobânzile interbancare. Aşadar, el le-a promis românilor că ratele lor vor scădea chiar „la jumătate“.
Drept urmare, Guvernul a decis atunci să schimbe formula de calcul a dobânzilor la credite şi să înlocuiască ROBOR cu IRCC (indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor).
Aşadar, începând cu data de 2 mai 2019, toate creditele noi şi toate refinanţările au fost calculate în funcţie de nivelul IRCC, în timp ce românii care au credite mai vechi de această dată continuă să plătească rate în funcţie de nivelul ROBOR. ROBOR se stabileşte pe baza cotaţiilor băncilor (cât cere dobândă fiecare bancă pentru banii pe care îi dă cu împrumut celorlalte bănci).
În schimb, IRCC se calculează ca o medie a dobânzilor la care băncile fac efectiv tranzacţiile respective, ponderată şi la valoarea tranzacţiilor (dobânda cu care chiar se împrumută, nu doar o cotează).
„Aceeaşi Mărie cu altă pălărie”
Atât Banca Naţională a României, cât şi reprezentanţii băncilor şi ai asociaţiilor de consumatori arătau, anul trecut, că înlocuirea ROBOR cu IRCC este inutilă şi că acesta nu va scădea ratele la credite, fiind de fapt „aceeaşi Mărie cu altă pălărie“.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că noul IRCC nu poate duce automat la scăderea ratelor, deoarece acest indice este stabilit tot de piaţă şi este influenţat de mulţi alţi factori. El afirma că IRCC nu trebuie să fie aşteptat ca un miracol care face dreptate pentru toată lumea. Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, spunea că o ordonanţă de urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România. El afirma că economia României este economie de piaţă „şi când piaţa este dirijată de legităţi economice, este o iluzie să crezi că pot fi reduse dobânzile bancare prin directive“.
Economistul Iancu Guda afirma, anul trecut, că scăderi „la jumătate“ ale ratelor sunt imposibile din punct de vedere tehnic sau economic şi, dimpotrivă, „vom avea trimestre când IRCC va fi peste ROBOR“.
Cum au evoluat ratele
În prezent, IRCC a ajuns, pentru prima oară, mai mare decât ROBOR, după cum corect estimau unii analişti şi specialişti. BNR a stabilit în data de 30 iunie nivelul IRCC pentru următoarele trei luni la nivelul de 2,41%. Spre comparaţie, indicele ROBOR se află în prezent la nivelul de 2,20% pentru 3 luni şi la 2,25% pentru 6 luni. În acest context, românii cu credite noi sau cu refinanţări calculate pe baza IRCC plătesc rate mai mari decât românii cu credite în funcţie de ROBOR acordate înainte de 2 mai 2019.
Pentru o bună perioadă de timp IRCC a fost mai mic decât ROBOR, pentru că între cei doi indici există un decalaj de câteva luni. Mai precis, ROBOR se calculează în funcţie de dobânzile practicate în trimestrul trecut, în timp ce IRCC este legat de dobânzile din urmă cu două trimestre.
Motivul pentru care ROBOR a scăzut este că, între timp, Banca Naţională a scăzut dobânda-cheie, de politică monetară, ceea ce a redus dobânzile din piaţă în cel de-al doilea trimestru al anului, pe baza cărora este calculat ROBOR. Cum IRCC încă depinde de dobânzile mai mari din primul trimestru, şi indicele va fi mai ridicat.
Drept urmare, şi în următoarele luni românii cu credite calculate în funcţie de IRCC vor plăti dobânzi puţin mai ridicate decât cei care au creditele legate de ROBOR, iar trendul de scădere al IRCC determinat de reducerea dobânziicheie se va remarca abia înspre toamnă, din cauza decalajului de calcul.
