„Sunt o serie de simulări care au loc, sunt o serie de date care se strâng. Lucrăm împreună cu toate instituţiile implicate pentru că trebuie să ai date. Pe dealtă parte, analiza are în vedere şi deciziile Curţii Constituţionale. Sunt două aspecte. Discuţia legată de pensii în general, fie că sunt ele pensii pe contributivitate, pe pilonul 1 - pensii militare de stat sau indemnizaţii de altă natură, care intră oarecum în ceea ce înseamnă jalonul din PNRR cu reforma sistemului de pensii, indiferent de sistemul de cotizare şi a doua sau care vine în conexiune cu acest această reformă, partea de impozitare a acestor venituri. Analiza din cadrul Ministerului de Finanţe este în derulare.

Sunt o serie de simulări care au loc, sunt o serie de date care se strâng. Lucrăm împreună cu toate instituţiile implicate pentru că trebuie să ai date. Pe de altă parte, analiza are în vedere şi deciziile Curţii Constituţionale. Ştiţi că acest subiect a făcut obiectul a numeroase contestaţii la Curtea Constituţională”, a afirmat Adrian Câciu, joi la Antena 3.

El a mai explicat referitor la analiza privind impozitarea pensii speciale trebuie să fie una foarte bne aşezată şi să aibă în vedere elementele de modelare fiscală şi economică.

„Deci abordarea nu poate fi una oarecum simplistă sau etatistă. Trebuie foarte bine aşezată şi argumentaţia, dar şi elementele de modelare fiscală şi economică. Iar din perspectiva aceasta, împreună cu Ministerul Muncii şi cu celelalte instituţii, analiza se conexează la elementele de obiect ale fiecărui sistem de pensii pe care îl analizăm. Pe de altă parte, premierul are foarte mare dreptate. În momentul în care intri într-o zonă de praguri de impozitare diferite ale veniturilor, trebuie să ai şi un sistem. De altfel, a fost făcut obiectul şi discuţii pe ceea ce am făcut ca ajustare fiscală. Trebuie să şi un model şi un mod digital de monitorizare a veniturilor pentru a putea să stabileşti care este cuantumul veniturilor totale, pentru a vedea dacă se depăşeşte un anumit prag, dacă se intervine un prag de venituri şi dacă se intervină cu un alt prag de impozitare. Deci analiza este puţin mai largă decât aparent.

În media am observat termene sau se poate face peste noapte, dar atunci când este gata va fi prezentată coaliţiei cu toată argumentaţia şi juridică, economică şi fiscală, iar decizia politică va fi luată în calculul coaliţiei şi va fi anunţată de liderii coaliţiei. Nu este mâine, pentru că eu aş vrea să aş vrea să avem la finalul acestei dezbateri până la urmă, pentru că e şi o dezbatere care se naşte ca subiect, să avem şi o soluţie care să nu se mai blocheze vreodată, sau să fie foarte clar ce anume intră în reforma pensiilor”, a mai precizat ministrul de Finanţei.â

Acesta a adăugat că de-a lungul timpului a fost pusă o sintagmă statului privind pensiile speciale, însă lucrurile trebuie bine cântârite şi să existe o soluţie fezabilă.

„Deci trebuie să priveşti statutul, nu să pui o sintagmă, care e o sintagmă pur politică, care a fost pusă de-a lungul timpului - pensii speciale.

La fiecare tip de venit de acest gen are o lege la bază şi atunci fiecare trebuie urmărit pe modul în care s-a născut ca tip de venit. Trebuie să cântărim de două ori, pentru că dacă vii cu o soluţie care ulterior, peste o lună sau două se dovedeşte a fi una nefezabilă, devii necredibil în intervenţia pe care tu ai făcut-o ca stat, ca Guvern, ca Parlament asupra unui anumit subiect. Impozitarea va exista”, a conchis Câciu.

Lista legilor care stau la baza celor 6 categorii de pensii speciale

Amintim că pensiile speciale sunt numite astfel pentru că sunt bazate pe Legi emise în mod special pentru anumite categorii, una dintre ele emisă acum 18 ani.

Potrivit informaţiilor oficiale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, sunt 6 categorii de pensii speciale, bazate pe legi speciale, pentru care, de cele mai multe ori, pe lângă contribuţiile foştilor funcţionari publici din Parlament, foştilor diplomaţi, foştilor angajaţi ai Aviaţiei Civile, foştilor procurori şi judecători (care au pensii speciale care depăşesc 20.000 de lei lunar, în medie), foştilor grefieri şi foştilor angajaţi ai Curţii de Conturi, statul român plăteşte sume considerabile.

Legile speciale sunt următoarele: