Curtea de Apel București judecă miercuri cererea procurorului general Augustin Lazăr de suspendare a OUG 13 de modificare a Codurilor penale.

Tot miercuri, judecătorii de la Secția contencios a CAB dezbat o cerere depusă de Asociația Salvați Bucureștiul prin care se solicită anularea OUG 13.

Procesele ar putea rămâne fără obiect, după ce Executivul a adoptat o ordonanță de abrogare a OUG 13.

Pe 3 februarie, Parchetul General a anunțat că Augustin Lazăr a atacat în instanță OUG 13 și a cerut magistraților judecarea în regim de urgență a cererii sale.

De asemenea, procurorul general a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale.

În motivarea acțiunii, Augustin Lazăr a arătat că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât ordonanța are ca efect "perturbarea gravă a întregii activități a Ministerului Public și obstrucționează bunul mers al actului de justiție, în condițiile în care persoane care au săvârșit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală".

Totodată, mai spunea procurorul general, adoptarea acestei ordonanțe împiedică realizarea rolului constituțional al Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor.

"Ordonanța este criticabilă pentru neconstituționalitate. Prejudiciul este iminent și se produce la data de 9 februarie 2017. Odată produse la data menționată, efectele nu mai pot fi reparate întrucât această ordonanță de urgență se va aplica ca lege penală mai favorabilă, indiferent de eventuala sa declarare ca neconstituțională (art.5 din Codul penal — Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei. (1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispozițiile alin.(1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile)", mai explica Lazăr.

În opinia procurorului general, prin intrarea în vigoare a ordonanței, era afectată, atât la nivel intern, cât și extern, politica penală declarată a statului referitoare la intensificarea eforturilor în scopul adoptării unor acte normative eficiente în materia combaterii corupției la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului.

"În acest context, deși s-a invocat necesitatea asigurării conformității dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curții Constituționale, multe dintre modificările aduse prin acest act normativ analizat depășesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curții Constituționale. S-a subliniat, totodată, că efectele imediate ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 1 februarie 2017 sunt vătămătoare în drepturile și interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, deoarece Guvernul prin adoptarea acestui act administrativ cu caracter normativ a lăsat loc arbitrariului în sfera actelor de dispoziție ale organelor administrative. Astfel, toate actele care vizează relațiile sociale ocrotite legal privind afirmarea și recunoașterea unui drept sau interes vor fi supuse unor decizii administrative controversate, conducând la lipsa unei disciplinări a aparatului administrativ cu consecințe în planul inechităților sociale", mai susținea Augustin Lazăr.

AGERPRES