Pandemia a ridicat spălatul pe mâini la rang de artă, dar a şi relevat lacunele economiei locale: România nu mai are de 16 ani nicio fabrică de săpun solid, totul vine din import. ● Protecția Consumatorului intră peste sute de service-uri auto din toată țara, după primirea unor reclamații. Ce caută comisarii ANPC. ● Bulgarii dau înapoi bani consumatorilor de gaze, după ce ruşii au scăzut retroactiv preţurile. ● Zamfir se retrage din cursa pentru şefia ASF, Marcu are drum liber. ● Liber la majorarea salariilor în companiile de stat, fără obligația performanței economice. ● Energie: Statul a pierdut procesul privind taxa pe turnurile turbinelor eoliene, după 5 ani de judecată. ● ”Taxa covid” la stomatolog, o realitate întâlnită printre pacienții români. Câți bani trebuie să scoatem din buzunare pentru o vizită la dentist.
Pandemia a ridicat spălatul pe mâini la rang de artă, dar a şi relevat lacunele economiei locale: România nu mai are de 16 ani nicio fabrică de săpun solid, totul vine din import. Pandemia de COVID-19 a evidenţiat în multe industrii importanţa producţiei locale, de la alimente la bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei şi de la industria chimică la cea auto. În cazul economiei locale acest eveniment a relevat o serie de probleme majore, cum ar fi dependenţa de importuri în cazul unor categorii de produse care anterior se produceau în România. Un exemplu concludent în acest sens este săpunul, un produs atât de căutat în această perioadă, ale cărui vânzări s-au triplat în primele săptămâni ale stării de urgenţă, dar care este adus aproape exclusiv de peste graniţă. România nu mai are nicio fabrică mare de săpun solid, iar în cazul celui lichid cele mai vândute branduri, cele care „curăţă“ cea mai mare parte a vânzărilor de profil, sunt tot acelea produse în alte ţări, scrie Zf.ro .
Protecția Consumatorului intră peste sute de service-uri auto din toată țara, după primirea unor reclamații. Ce caută comisarii ANPC. Comisarii structurilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au început o amplă acțiune de verificare a unităților de reparații auto din toată țara, au declarat mai multe surse. Până acum au fost deja "vizitate" câteva sute de service-uri, pe care cei de la Protecția Consumatorului le-au verificat în amănunt. Acțiunea ar fi plecat de la mai multe sesizări care vizau calitatea reparațiilor și adaosurile comerciale practicate de service-uri. Potrivit datelor făcute publice de asociațiile din domeniu, în România activează, cu acte, circa 11.000 de unități service care au între 40.000 și 50.000 de angajați. Pe de altă parte, însă, unele date, bazate inclusiv pe constatări ale Registrului Auto Român (RAR), arată că mai există cel puțin încă 10.000-11.000 de unități care lucrează în zona gri, sau chiar în ilegalitate totală și realizează reparații neautorizate. Este posibil ca și unele dintre acestea să fie ținta comisarilor ANPC. Cei de la Protecția Consumatorului nu au venit cu o tematică exactă și au verificat aproape tot ce înseamnă activitatea service-urilor, de la calitatea reparațiilor și proveniența pieselor, până la adaosul comercial practicat, scrie economica.net .
Bulgarii dau înapoi bani consumatorilor de gaze, după ce ruşii au scăzut retroactiv preţurile. Bulgarii dau înapoi bani consumatorilor de gaze, după ce ruşii au scăzut retroactiv preţurile, costurile ridicându-se la circa 100 de milioane de euro. Preţul gazelor naturale este cu 53% mai mic astăzi în Bulgaria decât acum un an, a declarat premierul Boyko Borisov în cadrul unei şedinţe extraordinare de guvern, scrie economica.net, citând Novinite. Ca atare, în cadrul şedinţei, autorităţile au decis ca furnizorul de gaz Bulgargaz, controlat de stat, să ramburseze clienţilor care au achiziţionat gaze în perioada 1 ianuarie - 31 martie suma de 201,6 milioane de leva, peste 103 milioane de euro. 30 de milioane de euro vor merge la compania de termoficare a capitalei, Toplofikatsiya Sofia, şi 11 milioane de euro către alte companii de distribuţie. Motivul pentru această rambursare a banilor este decizia Gazprom, luată în luna martie, de a reduce preţul de livrare a gazelor naturale către Bulgaria cu mai mult de 40%, retroactiv din august 2019, scrie adevarul.ro .
Zamfir se retrage din cursa pentru şefia ASF, Marcu are drum liber. În această seară expiră termenul limită pentru depunerea candidaturilor la şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar în contextul în care senatorul PSD Daniel Zamfir, considerat până recent unul dintre favoriţii pentru fotoliul de preşedinte al ASF, a anunţat astăzi că nu va mai candida, şefia ASF urmează să fie preluată de Nicu Marcu, actualmente vicepreşedinte la Curţii de Conturi, Marcu beneficiind de susţinerea atât a PNL cât şi a PSD. Zamfir, care este susţinut de opt organizaţii din asigurări şi piaţa de capital, a anunţat pe Facebook, că nu-şi va mai depune dosarul pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, având în vedere trocul făcut de preşedintele PSD Marcel Ciolacu cu conducerea PNL. "În ultimele luni, mai mulţi colegi, lideri importanţi ai partidului, m-au îndemnat să candidez pentru şefia ASF. A urmat susţinerea publică a opt asociaţii ale brokerilor, consumatorilor, transportatorilor, sindicatelor din asigurări. Lucru care sincer m-a bucurat şi m-a determinat să cred că n-am făcut umbră degeaba în Parlament. Zilele trecute l-am auzit însă pe preşedintele Ciolacu declârandu-şi public opţiunea pentru colegul Teodorovici. Nu am nimic a comenta dacă aceasta este opţiunea sinceră a preşedintelui partidului. Eugen e fost ministru de Finanţe, fost preşedinte executiv al partidului, e un om care cred că va face ce trebuie la ASF. Dacă el va fi propunerea partidului, are votul meu cu toată convingerea", a scris Zamfir pe Facebook, potrivit bursa.ro .
Liber la majorarea salariilor în companiile de stat, fără obligația performanței economice. Companiile naționale de stat sau cele din subordinea autorităților locale vor avea libertatea de majora cheltuielile de natură salarială pentru anul 2020, fără a respecta indicii de performanță stabiliți prin legea bugetului de stat pe anul în curs.Parlamentul a modificat în acest sens, la propunerea PNL, ordonanța de urgență a Guvernului prin care a fost realizată, în aprilie, prima rectificare bugetară. ”La determinarea sumelor cu care pot fi majorate cheltuielile de natură salarială pentru anul 2020, operatorii economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sauunităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014 cu modificările și completările ulterioare, nu sunt condiționați de îmbunătățirea/menținerea rezultatului brut realizat în anul 2019, prevăzută la art. 48 alin. (1), lit. a)-d) din Legea bugetului de stat nr.5/2020, cu modificările ulterioare”, este amendamentul propus de actualii guvernanți și aprobat prin vot de Parlament, scrie profit.ro .
Energie: Statul a pierdut procesul privind taxa pe turnurile turbinelor eoliene, după 5 ani de judecată. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis ca producătorii de energie electrică eoliană să nu mai plătească taxa pe turnurile de susținere a turbinelor eoliene, care erau asimilate cu clădirile, potrivit Codului Fiscal. Ministerul de Finanțe a pierdut procesul intentat de companiile producătoare, susținute de casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, potrivit unui comunicat al acesteia. „Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut, prin decizia pronunțată în data de 17 iunie 2020, hotărârea prin care mai multe companii din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014”, spune comunicatul citat. Inițial, cinci dintre cele mai importante societăți active în sectorul regenerabilelor au cerut anularea Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014. La această acţiune s-au raliat ulterior şi alte companii din sfera celor care au în proprietate parcuri eoliene, mai spun avocații, scrie cursdeguvernare.ro .
”Taxa covid” la stomatolog, o realitate întâlnită printre pacienții români. Câți bani trebuie să scoatem din buzunare pentru o vizită la dentist.Mai multe cabinete stomatologice au introdus o taxă în plus față de costul unei consultații, o taxă în care se regăsește atât costul produselor și a materialelor pe care aceștia le folosesc în prevenirea infectării cu COVID-19, cât și timpul mai mare alocat fiecărui pacient. O taxă pentru covid definită ca atare nu este oficializată, a declarat prof.dr. Radu Câmpean, vicepreședinte Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), care explică, totuși, că suprataxa este ușor de înțeles în acest context. Cabinetele medicale din România au crescut prețurile pentru tratament, iar românii trebuie să scoată din buzunar mai mulți bani pentru a plăti taxe de dezinfectare împotriva infecției cu COVID-19. Astfel, unii pacienți au de plătit 30 de lei în plus, alții 50 de lei, iar sumele variză în funcție de procedurile stomatologice făcute la cabinet. Dacă unele clinici dentare au publicat costul suplimentar pe site-uri și paginile de Facebook, altele își atenționează clienții abia la achitarea tratamentului, scrie wall-street.ro .
