Bursa de la Bucureşti închide şedinţa pe minus cu aproape 2%; tranzacţii de aproape 153 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere pe toţi indicii bursieri şedinţa de joi, iar valoarea tranzacţiilor s-a apropiat de nivelul de 153 de milioane de lei (circa 33 de milioane de euro).
BET, indicele care arată evoluţia celor mai lichide 15 companii, a coborât cu 1,91%, la 7.332,71 puncte, indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, s-a depreciat cu 1,74%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, consemna o scădere de 2,45%.
Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scăzut cu 1,46%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, a consemnat o depreciere de 0,32%.
Valoarea totală a schimburilor realizate joi pe Bursa de Valori Bucureşti s-a situat la 152,68 milioane de lei (32,77 milioane de euro), cele mai multe fiind tranzacţii cu acţiuni (150,21 milioane de lei).
Cele mai mari scăderi erau consemnate la Oltchim (-14,91% ), TMK Artrom (-14,71%) şi Romgaz (-6,91%).
Creşteri consemnau titlurile Compa (plus 7,79%), AAGES (7,54%) şi Altur (plus 7,02%).
Valoarea cea mai mare a tranzacţiilor a fost înregistrată în cazul acţiunilor Banca Transilvania, de 62,75 milioane de lei, OMV Petrom, 17,89 milioane de lei, şi BRD-GSG, de 16,55 milioane de lei.
Cu o zi în urmă, reprezentanţii BVB au semnalat, într-un comunicat de presă, că piaţa de capital locală a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.
"Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern. Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă. Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă", se arată în comunicat.
Agenţia Reuters relata că piaţa bursieră din România a scăzut miercuri cu 12%, îndreptându-se spre cea mai slabă zi înregistrată vreodată, după ce Guvernul a anunţat planuri şoc privind taxarea activelor bancare şi plafonarea preţului gazelor.
"Decizia a anulat imediat ceea ce fusese una din pieţele europene cu cele mai bune performanţe ale anului şi a provocat dificultăţi până în Austria, unde bănci precum Erste şi Raiffeisen, care operează în România, au înregistrat scăderi semnificative", potrivit Reuters.
Una dintre cele mai importante măsuri anunţate de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.
Există de asemenea un plan de plafonare a preţului la gaze, aplicarea unei taxe la cifra de afaceri a companiilor de energie şi de telecomunicaţii şi modificări la Pilonul 2 de pensii.
Analiştii de la Morgan Stanley susţin că taxa pe bănci implică o reducere a profiturilor totale de peste 50%.
Deşi alte state din Europa Centrală şi de Est au introdus taxe bancare în ultimii ani, niciuna nu a fost legată de ratele interbancare.
"Legarea unei taxe bancare de evoluţia ROBOR este o măsură fără precedent şi ar putea submina controlul băncii centrale asupra politicii sale monetare", consideră BCR. AGERPRES
