Politicienii trimiși de la Budapesta la Ziua Libertății Secuiești au avut discursuri moderate, aproape fiind evitată tema autonomiei politice, de obicei foarte prezentă, spre deosebire de cele unor politicieni români de etnie maghiară.

Cu ocazia Zilei Libertății Secuilor, la Târgu Mureș s-au deplasat mai mulți „emisari” ai Budapestei. Ceea ce a ieșit în evidență în acest an a fost tonul lor referitor la subiecte sensibile, cum e cazul autonomiei politice a așa-zisului Ținut Secuiesc .

Tamás Menczer, secretar de stat pentru relaţii bilaterale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, le-a transmis celor prezenți Secuii şi toate comunităţile maghiare de peste hotare se pot bizui pe guvernul ungar, potrivit Hirado.hu, ediție în română a agenției MTI.

„În cadrul unei ceremonii organizate cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, secretarul de stat a subliniat: guvernul ungar este alături de ei chiar dacă nimeni altcineva nu mai este şi va face totul pentru ca drepturile lor existente să fie păstrate şi extinse în toate modurile posibile”, arată Hirado.hu.

La rândul său, Árpád János Potápi, secretar de stat pentru politică naţională al Cancelariei Prim-ministrului, a precizat că Guvernul de la Budapesta nu poate sta deoparte dacă secuilor nu le sunt respectate toate drepturile.

Pe de altă parte, consilierul principal al prim-ministrului ungar, Katalin Szili,că Budapesta nu uită de soarta comunităţilor naţionale maghiare de peste hotare nici măcar pe timp de război, deoarece noua lege fundamentală declară: Ungaria îşi asumă responsabilitatea pentru comunităţile sale care trăiesc în afara graniţelor sale. Pentru guvernul ungar este important faptul că maghiarii din Transilvania doresc să-şi păstreze apartenenţa naţională ca cetăţeni români şi sprijină această aspiraţie. „În 16 ţări din Europa există comunităţi autonome care îşi decid singure destinul, deci avem deja exemple” – a declarat Katalin Szili, în opinia căreia aceste regiuni sunt mai dezvoltate. Astfel, autonomia Ţinutului Secuiesc nu este doar interesul maghiarilor, ci şi în interesul societăţii majoritare. A fost singura mențiune referitoare la autonomia politică.

Românii de etnie maghiară, mai vehemenți

„Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti (...) a avut loc şi o manifestaţie la care sute de participanţi au cerut autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, dar au protestat şi împotriva atacurilor repetate împotriva instituţiilor de învăţământ în limba maghiară, împotriva persecuţiei autorităţilor locale din Ţinutul Secuiesc şi restricţiilor privind folosirea limbii materne şi a simbolurilor naţionale”, precizează MTI.

Într-o petiţie adresată guvernului şi parlamentului României, manifestanţii au subliniat că „autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu încalcă unitatea teritorială şi suveranitatea statală a României. Cerem guvernului şi parlamentului român să îşi respecte angajamentele internaţionale şi voinţa comunităţii secuieşti şi să adopte legislaţia aferentă înainte de aderarea României la spaţiul Schengen” – se arată în petiţie. Aceasta solicită de asemenea guvernului de la Bucureşti să înceapă un dialog privind statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, cu CNS şi cu consiliile locale secuieşti. Participanţii au adoptat petiţia prin unanimitate.

Pentru László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), fost prilej de răfuială atât cu emisarii Budapestei, acuzați că sprijină doar UDMR, cât și cu cei care adoptă un ton moderat pe tema autonomiei.

Preşedintele CNMT a afirmat că Secretariatul de Stat pentru Politică Naţională din cadrul Cancelariei Prim-ministrului ungar a reziliat acordul de cooperare cu CNMT „fără justificare şi fără o notificare oficială, de pe o zi pe alta” pentru Centrele Democrației, rețea creată când a avut loc ofensiva privind înregistrarea celor care vor și cetățenie maghiară. László Tőkés a acuzat că în spatele deciziei s-a aflat UDMR, care a făcut tot posibilul ca Budapesta să le taie finanțarea celor din CNMT. Prin aceste decizii ar fi avut loc împiedicarea unui obiectiv al lor: autonomia.

Ce spun specialiștii

„Adevărul” a vorbit cu mai mulți specialiști pe tema schimbării de discurs a reprezentanților Budapestei, cu ocazia acestui eveniment. „Susținerea lui Viktor Orban în Transilvania maghiară și în secuime va fi absolută. Discutăm de cifre de peste 80%. Ca urmare, nu mai este nevoie să facă gesturi speciale, câtă vreme s-a afișat cu harta Ungariei Mari. Secuii pot înțelege că este o susținere implicită, că există”, a afirmat politologul Cristian Pîrvulescu.

Acesta a amintit de avertizările diplomației de la București: „În plus, Ministerul de Externe a atras atenția Ungariei că nu poate să își folosească sprijinul economic în Transilvania fără să ceară acordul României. Este o relație mai degrabă tensionată, iar Ungaria nu are nevoie de tensiuni suplimentare în interiorul UE. Este destul de izolată, în principal din cauza politicii pro-moscovite și încearcă să nu își complice și mai mult existența”, a completat politologul, care subliniază că cazul condițiile în care discursul pro-autonomie e făcutde alții, ei nu-l condamnă.

Politologul George Jiglău susține că schimbarea nu este foarte clară, iar pentru acest lucru e nevoie de mai mult efort. „Pentru noi nu este neapărat o schimbare atât de mare, ci mai degrabă poate revenirea la niște elemente de discurs pe care nu le-am auzit foarte mult în ultima vreme. De ce s-a întâmplat: cred că este vorba mai mult despre chestiuni care țin de politica internă din Ungaria, pot să aibă legătură și cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, poate să aibă legătură și cu disputele în care este implicat statul român legat de românii din Ucraina, solicitarea pentru mai multe drepturi acolo”.

Politologul a subliniat că Budapesta nu poate renunța de tot, după ce ani la rând a investit în Transilvania. „S-a investit până la urma în comunitatea de aici, nu numai de aici. Nu putem să vorbim despre o schimbare semnificativă de discurs, dar dacă astfel de momente, să spunem mai moderate, se repetă, atunci poate”, a completat George Jiglău.