Bucovina este locul potrivit pentru cei care caută în același timp tradiții, distracție și minuni gastronomice, peisaje mirifice și amintiri unice, de păstrat pentru suflet. Reporterul Click! a vizitat Bucovina și a participat la festivaluri culinare care au umplut dealurile de români și străini.

Festivalul Trufelor, sărbătoarea gastronomică a Bucovinei

Primul contact cu Bucovina a fost „Festivalul Trufelor” de la Cacica, cea mai mare sărbătoare a zonei și singura de acest fel din țară. Mii de oameni veniți din toată România și din străinătate s-au adunat pe un deal de la marginea uneia dintre cele mai cunoscute localități din Moldova, atrași de o manifestare unică.

Un festival care celebrează de patru ani „căsătoria culinară” dintre diamantul ciupercilor comestibile, trufa și mâncarea bună. Bucovina este unul dintre locurile din țara noastră unde această ciupercă apare din abundență.

Ce este trufa

„Trufa este pentru mâncarea bună ca o vrajă care desărvârșește gustul, seduce papilele gustative și te face să vrei mai mult. Este un ingredient esențial cum sunt condimentele piper, cimbru. Cel mai bine trufele merg în mâncărurile cu sosuri, albe și la lactate”, a povestit Robu Mihai, unul dintre organizatorii festivalului. Trufele sunt de două feluri, albe și negre, iar în zona Bucovinei se găsesc doar ultimele.

Aceste ciuperci comestibile atât de prețioase sunt sezoniere, se culeg de la sfârșitul primăverii sau începutul verii și până la sfârșitul anului. Chiar și recoltarea lor arată că este o ciupercă deosebită: pentru a le găsi sunt folosiți câini dresași, nu contează rasa ci doar calitatea antrenamentului. În Bucovina, localnicii inventivi au îmbogățit băuturile spirtoase pregătite de generații în gospodărie cu aroma trufelor.

În afară de localnici, reprezentanți ai bucătăriei tradiționale, atrași de această nestemată culinară, au participat la manifestare și chefi de meserie, care au gătit steak-uri cu trufe, paste cu trufe și chiar burgeri cu trufe.

Balmoșul cu trufe, minunea culinară a Bucovinei

Cea mai mare coadă a fost însă la balmoșul cu trufe, vedeta culinară a Bucovinei. Viorica (46 de ani) și Vasilică (43 de ani) au pregătit zeci de porții sub ochii bunicului Ilarion (70 de ani) a cărui familie gătește balmoș cu trufe de trei generații.

„Rețeta este secretă dar ți-o spun doar dumitale. Se folosește grăsime de caș care se pune la fiert și după ce clocotește se adaugă făină de porumb. Când amestecul este cum trebuie, se presară trufe”, explică bătrânul. Acesta ne dezvăluie și cum se numește popular balmoșul cu trufe: mâncarea „mai vreau”.

Festivalul nu a fost doar despre mâncare, ci a oferit și momente artistice, susținute de interpreți de muzică populară de la 8 la 80 de ani iar vedeta muzicală a fost Daria, cea mai mică solistă.

Am fost la „Zilele comunei Slatina”

După popasul la cel mai mare festival al tradițiilor culinare locale, a doua zi am fost să vedem cum petrec bucovinenii și am participat la „Zilele comunei Slatina”. Localitatea se află pe malul râului Suha Mică, la poalele Munților Stănișoarei și are în jur de 5000 de locuitori. Este situată în partea de sud a judeţului Suceava, la 52 de kilometri de municipiul Suceava și 25 de kilometri de oraşul Gura Humorului.

În afară de localitatea cu același nume, de ea mai aparțin satele Găinești și Herla. Ziua ne-am plimbat printre zecile de comercianți veniți din toată Moldova, cu jocuri sau mâncare. Am dat 10 lei pe o vată de zahăr albastră și o plăcintă poale-n brâu.

Discoteca în aer liber din „Costineștiul” Moldovei

Seara, de la ora 21.00 am participat la „Discoteca retro în aer liber” cum și-au intitulat organizatorii petrecerea.

„Suntem în Costineștiul Moldovei din punct de vedere al distracției”, și-a început șocant discursul de pe scenă maestrul de ceremonii. Suntem pe tăpșanul din sat, străjuit de o biserică și de dealurile cu păduri.

De programul muzical de la „discoteca de sat retro” s-au ocupat rând pe rând Cristian Rizescu, Mr. Juve, Șușanu și DJ Flocky. Puține becuri, cel mai luminat este drumul pietruit din spatele scenei care asigură accesul la petrecerea în aer liber. Din loc în loc au fost fost puse mai multe bucăți de copaci unși cu lichid inflamabil și cărora li s-a dat foc.

În capătul drumului este un imens rug în jurul căruia zeci de tineri au încins un dans drăcesc parcă din altă lume. De pe scena amplasată la câțiva pași se aude „Peste tot românu-i tare, peste tot avem valoare”. Zeci de tineri strânși în față au venit să se distreze și dansează. Este frig la poalele dealurilor Bucovinei dar nu-i pasă nimănui.

„Cine consumă alcool mâinile sus! Cine este în vacanță să țipe tare!” strigă de pe scenă artistul și lumea îi răspunde cu chiote din toate părțile. Tineri sunt frenetici, adulții se bagă la dans din când în când, în rest beau și mănâncă în beznă palid luminată de două-trei becuri și flăcările copacilor.

Bătrânii chiuie la versuri de ei știute după care stânjeniți se uită în jur și se retrag în liniștea nopții, doar privesc și ascultă. Este trecut de miezul nopții când totul se termină și localnicii pleacă acasă mulțumiți. Încet-încet bâlciul se golește, noi așteptăm mașina care să ne ducă la pensiune.

Într-un colț Mișu a lu Tuceac o vrăjește pe Floarea: Dacă îți spun că doar pe tine te iubesc. I-am dat și dedicație pe bani lu Șușanu pentru tine”, zice amorezul de Slatina. Nu se vede reacția ei dar se aude: „Și nu o să mă lași și să pleci la oraș la Fălticeni? O să rămâi în sat cu mine?”, întreabă scuturată parcă de o îndoială fata.

Icoana minune de la Mânăstirea Slatina

În afară de oameni, mâncare și peisaje, Bucovina este cunoscută și prin celebrele mânăstiri Voroneț, Humor, Sucevița, Putna, Moldovița. Aici se află și un lăcaș de cult de care puțină lume a auzit dar despre care localnicii spun că face minuni: mânăstirea de maici din comuna Slatina. Este vorba de una dintre cele mai mari și vechi mânăstiri ortodoxe din nord-estul României, o adevărată fortăreață ci ziduri înalte de cărămidă și piatră.

Lăcașul de cult are hramul "Schimbarea la Față" și este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapușneanu. Construcția a fost începută de Alexandru Lapușneanu în anul 1553 și s-a terminat în a doua lui domnie, în anul 1564. Până în 1959 a fost mânăstire de călugări iar din 1962 a devenit mânăstire de maici.

Băi în ciubăr și restaurante pierdute pe dealurile Bucovinei

Dacă ajungi în Bucovina ai două variante de cazare și nu vrei să te cazezi într-un hotel din Suceava sau Gura Humorului, principalele orașe ale Bucovinei, alternativa o reprezintă pensiunile. Reporterul Click! a fost îndrumat într-un loc considerat etalon pentur ospitalitatea Bucovinei de specialiști și blogerii locali din turism: pensiunea Somara.

Aceasta se află în Găinești, la o distanță de 33 km de Mănăstirea Voroneț. Aici, oaspeții beneficiază de servicii precum biciclete gratuite, o grădină frumos amenajată, o terasă spațioasă și parcarea privată, toate acestea fiind oferite fără costuri suplimentare.

De asemenea, proprietatea dispune de un restaurant un salon de conferințe, o casuță pentru mese private numită „Căsuța Hobbit”, un bar, o saună și o cadă cu hidromasaj. Vreți ceva altfel? Aveți la dispoziție și „ciubăre” pentru băi în natură. În plus, oaspeții au acces la facilități de divertisment, inclusiv karaoke și un club destinat copiilor. Camerele costă între 350 de lei și 590 de lei pe noapte.

Și asta nu este tot. Dacă sunteți pasionați să luați masa după ce v-ați plimbat pe dealuri, la 1, 5 kilometri de pensiune, pe înălțimile Bucovinei se află „Chalet Somara”, un restaurant de unde se oferă o spectaculoasă priveliște a zonei. Este cea mai bună dovadă că spiritul antreprenorial nu apare doar în marile orașe ci poate fi găsit și la capătul României, în comuna Slatina din Bucovina.