Războiul electronic rusesc a creat probleme pentru anumite arme de precizie americane pe câmpul de luptă din Ucraina, dar în același timp Moscova și-a expus strategia, indicând SUA de ce au nevoie în cazul unor lupte viitoare, cu potențialul de a rezolva probleme care le preocupă de multă vreme, relatează Business Insider.

Ucraina a folosit arme de precizie precum sistemele de rachete cu lansare multiplă ghidată HIMARS și muniții ghidate JDAM pe parcursul războiului, însă războiul electronic rusesc a diminuat în mod regulat eficacitatea acestor arme.

Locotenentul general Antonio Aguto, comandantul Grupului de Asistență de Securitate pentru Ucraina, a pus în discuție problema în decembrie, apreciind că războiul electronic îndreptat către unele dintre „cele mai precise capabilități” ale SUA este „o provocare”.

„Falsificarea semnalului GPS pe scară largă pe care o observăm în Ucraina conferă urgență rezolvării unei probleme pe care DoD a recunoscut-o de mult timp. anume că bruiajul pe timp de război va reduce eficacitatea armelor sale”, a explicat pentru Business Insider Mark Cancian, colonel în retragere al Corpul pușcașilor marini și consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Războiul electronic poate fi purtat folosind tehnologie ieftină, dar eficientă, iar ambele părți ale războiului o folosesc pe scară largă - nu doar împotriva muniției de precizie, ci și a dronelor.

De altfel, războiul electronic este un termen larg care include o varietate de opțiuni ieftine.

Thomas Withington, un expert în război electronic și apărare aeriană, cercetător asociat la Royal United Services Institute, a explicat că bruiajul este relativ simplu, implicând bombardarea unui „receptor GNSS (sistem de navigație prin satelit -n.red) cu zgomot pentru a-l face să piardă poziția, navigația și semnalul pe care l-a primit de la satelit.”

Falsificarea pe de altă parte, implică trimiterea de informații GNSS false către sistemul de navigație al armei, pentru a-i deturna cursul sau traiectoria.

Bruiajul este mai facil și poate fi realizat cu echipamente mai ieftine și ingineri, în timp ce falsificarea este probabil să fie folosită în cazuri mai specifice, precum ascunderea locațiilor de inamic.

Ucraina a reușit într-o oarecare măsură să se adapteze, efectuând propriile bruiaje sau localizând și distrugând siturile de război electronic rusești. Apelul la sisteme alternative care nu depind de GPS sau care utilizează alte sisteme de ghidare, cum ar fi unul de ghidare inerțială, au fost de oarecare ajutor, dar nu sunt mereu o opțiune.

O problemă pentru armele de precizie americane

În cadrul armatei ruse, a existat probabil un interes sporit în ceea ce privește utilizarea războiului electronic în luptă, în special în ultimul an, tocmai întrucât este eficient în a contracara armele de precizie furnizate Ucrainei de SUA.

Sistemele de precizie - cum ar fi Excalibur și GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System), care pot fi lansate de obuzierele M777 și, respectiv, de HIMARS - înregistrează o scădere șocantă a preciziei din cauza bruiajului.

„Filozofia din spatele unor arme precum Excalibur și JDAM este faptul că dependența lor de GNSS, trebuie, într-o anumită măsură, să ofere un anumit nivel de precizie”, a subliniat Withington pentru BI.

Capacitatea și acuratețea acestor arme sunt acum puse sub semnul întrebării, a spus el, menționând că situația „nu doar că are ramificații tactice și operaționale pentru ucraineni”, dar, de asemenea, ridică potențial întrebări cu privire la „încrederea mai largă pe care o au alții în aceste sisteme”.

Daniel Patt, cercetător senior la Hudson Institute, declara în martie în Congres că proiectilul de artilerie Excalibur de 155 mm ghidat prin GPS „a avut o rată de eficiență de 70% în atingerea țintelor atunci când a fost folosit pentru prima dată în Ucraina”, însă „după șase săptămâni, eficiența a scăzut la doar 6%, pe măsură ce rușii și-au adaptat sistemele de război electronic pentru a-l contracara”.

Patt a adăugat că „eficiența maximă a unui nou sistem de armament este de numai două săptămâni înainte de apariția contramăsurilor”. Or, aceasra este o informație valoroasă pentru SUA, în măsura în care se pregătește pentru potențiale lupte viitoare.

Cancian a explicat că DoD a lucrat la depășirea acestor amenințări, concentrându-se pe opțiuni precum utilizarea unor benzi de semnal mai înguste sau generarea unor semnale mai puternice care sunt capabile să treacă de bruiaj.

„Chiar dacă bruiajul a avut succes, imperativul tactic este de a găsi o modalitate de a depăși eficacitatea atacului electronic”, a subliniat Withington, notând că, deși un bruiaj puternic rusesc ar putea fi eficient, este, de asemenea, și mai ușor de detectat și de distrus.

La un eveniment mediatic la începutul acestei luni, Doug Bush, șeful de achiziții al armatei, a apreciat că nu este deloc surprinzător faptul că Rusia este capabilă să bruieze armele americane. El a spus că această situație face parte dintr-un „ciclu constant” de inovație de ambele părți, adăugând că SUA învață că în cazul oricărei „arme de precizie, cauți să ai mai multe modalități de a o ghida către țintă”.

În ceea ce privește unele arme, se lucrează deja la asta. La începutul acestei săptămâni, Forțele Aeriene ale SUA au anunțat un contract pentru detectori suplimentari pentru rachetele sale JDAM cu rază de acțiune extinsă, scopul fiind acela de a îmbunătăți JDAM pentru a rezista la bruiajul electronic și, în schimb, să se fixeze pe sursa bruiajului, făcând din ea o țintă.

Bush a declarat că armata a format o echipă axată pe adaptarea armelor sale la problemele legate de războiul electronic cu mult timp înainte de războiul din Ucraina, ceea ce semnalează faptul că Pentagonul are o idee clară a problemei pe care o reprezintă aceste capacități.

Bush dezvăluia în august 2023 că armata „reinvestește în mod fundamental în reconstituirea capacității noastre tactice de război electronic după ce aceasta a ieșit în mare parte din forță în ultimii 20 de ani” și că războiul din Ucraina a conferit „urgență” acestor eforturi.

Adaptare armelor de precizie la amenințare reprezintă doar o fațetă a unei soluții pe mai multe niveluri, a mai explicat Withington. Alte soluții la această problemă implică utilizarea altor arme și prioritizarea țintirii punctului de origine a semnalelor de război electronic chiar de la începutul unui conflict.

„Este imperativ ca forțe precum SUA și aliații săi să vadă viitoarele bătălii într-un scenariu în care trebuie să stabilească mai întâi superioritatea electromagnetică”, a spus el, explicând că împiedicarea inamicilor de a utiliza în vreun fel spectrul electromagnetic ar „degrada masiv cel puțin, dacă nu ar împiedica cu totul” un inamic să interfereze cu armele sale.