Nu numai oamenii folosesc internetul. Din ce în ce mai multe obiecte de uz zilnic sunt interconectate în reţea. Şi ne supraveghează continuu. Ştiaţi? Iată câteva procedee de a scăpa de monitorizare. Brăţara de fitness, smartwach şi periuţa de dinţi electrică - "internetul lucrurilor" (internet of things) este rezultatul interconectării tot mai frecvente a obiectelor via internet.

Cine a inventat internetul lucrurilor? Mark Weiser, un specialist vizionar în computere, angajat al firmei Xerox la Palo Alto în California, a descris pentru prima dată viziunea sa despre un "internet al lucrurilor" în 1991. Inventatorul termenului este Kevin Ashton, antreprenor şi pionier al tehnicii în cadrul Massachusetts Institute of Technology.

Cât de amplu este internetul lucrurilor?

Potrivit unei prognoze a institutului Gartner, de studiul pieţii, până în 2020 vor fi interconectate aproximativ 21 de miliarde de aparate. În prezent, legate prin reţea sunt 6,4 miliarde de aparate. Spre comparaţie, în prezent există 3,4 utilizatori umani de internet în lume. Astfel, deja în momentul de faţă, mai multe aparate decât oameni comunică prin internet. Potrivit prognozei Gartner, anul acesta se vor conecta zilnic 5,5 milioane de aparate noi la "internetul lucrurilor".

Care lucruri comunică între ele?

Conceptul cel mai cunoscut este "smart home", casa inteligentă. Sunt clădiri moderne, dotate cu senzori şi microcomputere care comunică automat între ele şi fac schimburi de date. Astfel, centrala termică accesează automat datele meteo actuale pentru a armoniza temperatura camerelor. Maşina caută automat cea mai apropiată benzinărie şi navighează automat într-acolo când nu mai există carburant în rezervor. Dar şi aparate din domeniul sportului nu se mai mulţumesc să culeagă de la încheietura mâinii doar date privind funcţiile corpului, ci transmit toate datele strânse direct la smartphone-ul nostru. Şi periuţa de dinţi electrică ne avertizează prin mesaje transmise cătresmartphone că se impune un nou periaj.

Ce date schimbă maşinile între ele? 

Automobilul şi smartphone-ul compară poziţia exactă a maşinii şi ştirile de trafic rutier din internet. Dacă există o perturbare pe ruta actuală, şoferului i se prezintă o alternativă. Aparatele de fitness şi ceasurile de tip smartwatch culeg preponderent parametri vitali cum ar fi tensiunea arterială, temperatura corpului, cantitatea de zahăr din sânge în condiţii de mare efort. Bazându-se pe aceşti parametri vitali, frigiderul inteligent compune o masă sănătoasă în internet şi ne trimite lista de cumpărături pe smartphone.

Ne paşte o monitorizare totală?

Aparatele electronice nu ne uşurează doar viaţa ci strâng date despre comportamentul nostru în continuu. Aceste date sunt de obicei accesibile şi fabricanţilor aparatelor respective. Astfel, ei pot uşor intra în posesia unor date privind obiceiurile noastre de consum sau starea noastră de sănătate.

Aşa se poate evita monitorizarea totală

Înainte de darea în exploatare a unor astfel de aparate este bine să ne informăm despre volumul de date pe care le culeg şi să ne punem următoarele întrebări:

· Ce date culege aparatul?

· În ce scop culege aceste date?

· Cine are acces la datele mele?

· Ce are voie să facă producătorul aparatului cu datele mele?

· Sunt transferate aceste date şi către terţi?

· Pot folosi aparatul şi fără a oferi datele mele producătorului?

Cu cât ştiţi mai multe despre fluxul de date, cu atât mai bine puteţi cunoaşte şi minimaliza riscul personal.

Cosmin Căbulea/Deutsche Welle

Distribuie Distribuie Comentarii