BRRR! Citiți asta!
Brrr! Uite o chestie care chiar merită citită! În 2013, a realizat primul studiu care a anticipat potenţialul de coalizare al PNL şi PDL în alegerile prezidenţiale, când USL încă exista, pornind de la forţa partidelor în teritoriu, arătând structura puterii locale. După 4 ani, Agenţia de Rating Politic revine cu un demers similar: o analiză a puterii politice locale în 2017, cu efect asupra alegerilor prezidențiale din 2019.
„Anul electoral 2016 a fost dens şi a produs mutaţii majore, profunde. Acolo unde se adună vot cu vot: în plan local. Rezultatele s-au văzut în victoria zdrobitoare a PSD. Efectele sunt simţite şi azi, când PSD pare de nemişcat în sondaje. De ce? Raportul nostru arată cât de puternic este partidul de guvernământ, ce şanse şi ce forţă are Opoziţia. Ne uităm la efectele sistemului electoral, pentru că el este cel care da tonul, deşi, de multe ori, politicienii uită de el. Impactul pentru următoarele alegeri, prezidenţiale, locale şi parlamentare, este deja imens”, afirmă Cristian Andrei, manager Agenția de Rating Politic.
Studiul ARP, integral:
Principalele concluzii ale studiului ARP:
- PSD împreună cu ALDE domină categoric administrația locală din România. PSD poate controla de unul singur sau cu un mic ajutor un total de 20 de Consilii Județene. Cu toate acestea, PSD a preferat să cedeze, inteligent, o parte din această putere pentru a obține și mai mult, prin politica de alianțe, ajungând să conducă astăzi 28 de CJ.
- Această politică de alianțe și numărul mare de primari (peste 50%) au ajutat PSD să câștige detașat alegerile parlamentare și guvernarea. Efectele se simt și azi, PSD rămânând sus, constant, în sondajele de opinie, chiar după șocuri puternice în societate.
- PNL nu are soluții reale, prin alianțe locale, pentru a răsturna raportul de forțe în Consiliile județene, peste cele 9 unde se află deja la conducere; cu toate că are 33,8% din primari și 35,1% dintre consilierii județeni.
- Chiar și o largă coaliție a “tuturor împotriva PSD” nu ar putea schimba semnificativ structura de putere din teritoriu. Există, de altfel, și un prag legal de 2/3 pentru schimbările de președinți de CJ, imposibil de atins astăzi de o alianță teoretic-“alternativă” în cele mai multe județe.
- ALDE, cu doar 2,2% din primari și 5,6% din consilierii județeni din România, este beneficiarul acestei situații, reușind să participe la jumătate din majoritățile din CJ (21). - Și PMP reușește, cu 0,6% din primari și 2,9% dintre consilierii județeni, să
participe la conducerea a 6 județe.
- UDMR, datorită concentrării votului etnic în anumite județe, își folosește la maxim potențialul – cu 6,1% din primari și 6,6% din consilierii județeni. UDMR participă la conducerea a 8 județe (dintre care, direct 6).
- PNL pierde cel mai mult în actualul sistem electoral: majoritar cu un singur tur la primar combinat cu proporțional pentru Consiliile Locale și Județene. O schimbare a lui ar putea avantaja PNL.
- PNL este și poate rămâne principalul centru de coagulare a Opoziției, luând în calcul numărul de primari, dar are nevoie să coalizeze până la următoarele alegeri și alte forțe în jurul său.
- USR a arătat la alegerile parțiale (2017) că deocamdată nu are capacitatea de se organiza în vederea unor alegeri, în teritoriu.
- PSD a reușit să scoată “maximul” din acest sistem electoral, conservându-și zestrea de “primari”, dar și reușind o politică de alianțe foarte deschisă și incluzivă.
- PSD are o platformă de putere deosebită și pentru alegerile prezidențiale din 2019, mult mai redutabilă în plan local decât în 2014.
