Brexit: Premierul britanic Boris Johnson a suferit o înfrângere dură în Camera Lorzilor (Reuters)
Premierul britanic Boris Johnson a suferit luni o înfrângere dură în Camera Lorzilor (camera superioară a parlamentului) în privinţa legii asupra pieţei interne, act normativ ce i-ar permite şefului executivului de la Londra puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere din Uniunea Europeană, transmite Reuters.
Legea privind piaţa internă este menită să protejeze schimburile comerciale în interiorul Regatului Unit după Brexit. Ea conţine clauze care, potrivit executivului britanic, sunt necesare pentru a proteja statutul delicat al Irlandei de Nord ca parte a Regatului Unit, dar care ar încălca dreptul internaţional ''într-o manieră limitată şi specifică''.
Camera Lorzilor a votat scoaterea acelor clauze din textul legii. Partidul Conservator, aflat la guvernare, nu dispune de o majoritate în această cameră şi chiar unii membrii ai acestei formaţiuni s-au opus clauzelor respective.
''Guvernul trebuie să înţeleagă sensul, să accepte înlăturarea acestor clauze deranjante şi să înceapă să reconstruiască reputaţia noastră internaţională'', a declarat lidera grupului laburist din Camera Lorzilor, Angela Smith.
Totuşi, executivul a anunţat că va supune din nou dezbaterii clauzele respective atunci când legea revine în cealaltă cameră a parlamentului, Camera Comunelor, unde actul normativ a trecut în primă lectură cu 340 de voturi pentru şi 256 de voturi împotrivă.
''Am afirmat clar, în mod consecvent, că aceste clauze reprezintă o plasă de siguranţă pentru a proteja integritatea pieţei interne a Regatului Unit şi câştigurile imense ale procesului de pace (din Irlanda de Nord)'', a explicat o purtătoare de cuvânt a guvernului.
Publicarea legii, în luna septembrie, a atras unele critici pe plan extern. Preşedintele ales al SUA Joe Biden a scris pe Twitter, la 16 septembrie, că orice demers care ar pune în pericol acordul de pace dintre Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord ar ameninţa comerţul între Washington şi Londra.
Articolul 5 din Acordul de retragere prevede că Uniunea Europeană şi Regatul Unit trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din acordul în cauză şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea pune în pericol realizarea acestor obiective. Ambele părţi au obligaţia de a coopera cu bună-credinţă în îndeplinirea sarcinilor care rezultă din Acordul de retragere.
La 9 septembrie 2020, guvernul de la Londra a depus un proiect de lege care, dacă ar fi adoptat, ar încălca în mod flagrant Protocolul privind Irlanda şi Irlanda de Nord, întrucât ar permite autorităţilor britanice să nu ţină seama de efectele juridice ale dispoziţiilor de fond ale protocolului în temeiul Acordului de retragere. Reprezentanţii guvernului Regatului Unit au recunoscut această încălcare, afirmând că obiectivul urmărit este de a permite Regatului Unit să se sustragă în mod permanent obligaţiilor care decurg din protocol. Guvernul Regatului Unit nu a retras părţile controversate ale proiectului de lege, în pofida solicitărilor Uniunii Europene.
Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.
Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. AGERPRES