BREAKING/Cel mai DUR Raport MCV din ultimii 10 ani! Lupta anticorupție și activitatea DNA, descreștere semnificativă (surse)
Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este unul dintre cele mai critice din ultimii zece ani, au explicat pentru HotNews.ro surse oficiale care au consultat daftul documentului. Potrivit acestora, experții europeni notează că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate, activitatea DNA cunoscând o descreștere semnificativă.
Conform sursei citate, Raportul este mult mai dur pentru România decât pentru Bulgaria, experții europeni notând că mare parte din recomandările Comisiei din ultimul raport MCV nu au fost îndeplinite de către autoritățile de la București.
În Raportul MCV pentru România una dintre instituțiile judiciare criticate intens este Consiliul Superior al Magistraturii, fiind invocate disfuncționalitățile și faptul că nu există o colaborare în interiorul instituției. CSM este criticat, printre altele, că nu a numit o conducere plină a Inspecției Judiciare. În raportul MCV precedent, experții recomandau CSM să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare, iar în termen de trei luni să numească prin concurs o nouă conducere a acestei instituţii.
Experții europeni fac referire și la Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), arătând că a fost înființată fără a exista o consultare cu actorii din sistem și că nu s-a ținut cont de recomandările comisiei de la Veneția în privința acesteia. În Raportul din luna iunie, Comisia de la Veneția punea sub semnul întrebării motivele înființării secției de anchetare a magistraților și faptul că procurorii șefi nu se află în mod clar sub controlul ierarhic al procurorului general. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția nota că Secția riscă să devină un ”obstacol în calea luptei anticorupție”.
În raportul MCV pentru România se mai arată, potrivit surselor citate, că nu există o procedură astfel încât numirile la parchete să fie făcute fără implicarea factorului politic, neavansându-se nicio soluție. Aici se menționează că funcțiile de la vârful parchetelor sunt ocupate de interimari.
De asemenea, experții notează, în ceea ce privește situația luptei anticorupție, că activitatea DNA cunoaște o descreștere semnificativă și că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate.
Raportul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) ar urma să fie aprobat marți în Colegiul Comisarilor, după care să fie făcut public.
Ultimul raport pentru România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost publicat în noiembrie 2018, când oficialii europeni atrăgeau atenția că adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România. Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.
În ultimele 12 luni, România a luat anumite măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană în ianuarie 2017. "Cu toate acestea, raportul de evaluare din ianuarie 2017 a fost permanent condiţionat de evitarea măsurilor negative care pot genera dubii asupra progreselor înregistrate în ultimii zece ani. Intrarea în vigoare a legilor justiţiei, presiunile asupra independenţei justiţiei în general, în special asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), şi alte măsuri care subminează combaterea corupţiei au generat regrese ori semne de întrebare privind ireversibilitatea progreselor (...)", se menționa în raportul din noiembrie elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Oficialii europeni spuneau că cele 12 recomandări formulate în raportul anterior, din 2017, nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. "Este necesar ca principalele instituţii din România să demonstreze un angajament clar în favoarea independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei, acestea fiind elemente-cheie indispensabile; de asemenea, este necesară restabilirea garanţiilor şi sistemului de control şi echilibru la nivel naţional, pentru a acţiona când există riscul regreselor", preciza Comisia Europeană.
De asemenea, Bucureştiul a fost îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO).
Ultimele rapoarte GRECO au fost publicate în luna iulie, iar potrivit acestora doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată, cele patru recomandări rămase nefiind implementate. GRECO arată că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată și insistă că această secție - văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent - trebuie desființată.
La 1 ianuarie 2007, Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.
