După Marea Britanie, a venit rândul spitalului Necker din Paris să emită o alertă după ce copii mici au fost spitalizați cu un sindrom inflamator grav. Această boală apărută recent seamănă cu boala Kawasaki, un sindrom vascular care afectează copiii mici, a cărui cauză rămâne necunoscută. Potrivit spitalului Necker, care alertează asupra acestui fenomen, în regiunea din Paris au fost identificate aproximativ douăzeci de cazuri similare și care ar putea fi legate de coronavirus, scrie  Le Figaro .

Franța are în jur de douăzeci de cazuri identificate cu acest tip de sindrom, după cum a raportat centrul de referință pentru boli cardiace congenitale complexe, M3C-Necker, într-un mesaj către alte unități spitalicești. „A devenit clar în ultimele trei săptămâni că un număr din ce în ce mai mare de copii de toate vârstele au fost spitalizați într-un context de inflamație multisistemică care asociază frecvent insuficiența circulatorie cu elemente în favoarea miocarditei”, a explicat profesorul Damien Bonnet, de la M3C-Necker. Acesta nu face o legătură directă între aceste cazuri și coronavirus, însă exprimă îngrijorări față de fluxul de pacienți tineri cu aceste simptome, pentru care nu există explicații.

„Sunt copii care au între 2 și 10 ani, care nu au antecedente semnificative și fără boli cronice”, a confirmat pentru Dépêche du Midi medicul Isabelle Kone Paut, profesor de reumatologie pediatrică la spitalul Kremlin-Bicêtre din Paris. Ea a explicat că, în ultima lună, au fost semnalate la terapie intensivă cazuri de copii cu tablou clinic de miocardită severă și care au, de asemenea, semne ale sindromului Kawasaki, iar unii dntre ei au fost testați pozitiv la Covid-19.

„Aceasta este o alertă pe care o luăm foarte în serios în Franța. Transmitem un semnal. Trebuie să fim vigilenți”, a spus profesorul Alexandre Belot, reumatolog și pediatru.

„Nu există nicio dovadă care să stabilească o legătură între boala Kawasaki și Covid-19, dar descoperim că copiii testați pozitiv pentru Covid-19 dezvoltă simptome care corespund cu cele ale bolii Kawasaki”, a precizat acesta.

• Boala Kawasaki este o vasculită sistemică acută. Deşi prima descriere a bolii Kawasaki a fost făcută în Japonia în urmă cu 50 de ani, diagnosticul pozitiv se bazează şi în prezent pe criterii clinice. Etiologia nu este cunoscută, însă teoria actuală este că un factor infecţios iniţiază un răspuns imun particular la copiii cu o anumită predispoziţie genetică. Principala complicaţie a bolii Kawasaki este anevrismul coronarian.Prima descriere a bolii Kawasaki a fost făcută în anul 1961 în Japonia de medicul Tomisaku Kawasaki la un pacient în vârstă de 4 ani cu febră înaltă, cu durata de peste 14 zile, care asocia conjunctivită bilaterală, buze uscate şi crăpate şi limbă zmeurie. Până în anul 1967, dr. Kawasaki a mai înregistrat 50 de cazuri similare şi a publicat aceste observaţii în Jurnalul Japonez de Imunologie, referindu-se la boală ca fiind un „sindrom febril acut mucocutanat cu adenopatie”. Din anul 1970, cercetările dr. Kawasaki au fost finanţate, astfel că descoperitorul bolii a formulat criteriile clinice de diagnostic valabile şi azi.

Autorităţile sanitare britanice au emis o alertă şi au transmis medicilor că unii dintre copiii bolnavi din ţară, inclusiv o parte dintre cei diagnosticaţi cu Covid-19, au prezentat „un tablou clinic neobişnuit”, ce cuprinde simptome inflamatorii posibil legate de Covid-19. 

Trei copii din SUA diagnosticați cu Covid-19 sunt tratați pentru sindromul inflamator

Trei copii din Statele Unite infectaţi cu noul coronavirus sunt trataţi pentru un sindrom inflamator rar, ce pare similar cu cel care a stârnit îngrijorare în rândul medicilor din Marea Britanie, Italia şi Spania, a declarat un specialist care îi tratează pe aceşti pacienţii, citat miercuri de Reuters.

Toţi cei trei copii, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 8 ani, sunt trataţi în cadrul Centrului Medical al Universităţii Columbia din New York şi au prezentat febră şi inflamaţii la nivelul inimii şi intestinelor.

„În momentul de faţă ne aflăm la începutul încercării de a înţelege ce reprezintă”, a declarat pentru Reuters medicul Mark Gorelik de la Columbia.

Gorelik, specialist în reumatologie şi imunologie pediatrică, a spus că a fost chemat să consulte cazurile pentru a evalua dacă aceşti copii au boala Kawasaki, o afecţiune despre care se crede că ar fi asociată cu infecţii care, în cazuri grave, provoacă inflamaţia arterelor inimii.

Experţi medicali italieni şi britanici investighează o posibilă asociere între pandemia de coronavirus şi grupuri cu boala inflamatorie în rândul copiilor prezentaţi la spitale cu febră mare şi artere inflamate.

Sindromul a fost în mare parte nedetectat în Statele Unite, conform Academiei Americane de Pediatrie.

Gorelik a declarat că, după părerea sa, în aceste cazuri este foarte posibil să nu fie vorba despre boala Kawasaki, ci despre un proces similar, cu un mecanism de bază comun cu Kawasaki, declanşat de un an agent patogen care provoacă un răspuns al sistemului imunitar. „Prezintă trăsături similare”, a spus el.

Cele trei cazuri din New York vin după un raport emis de Universitatea Stanford din California care consemna cazul unui copil de 6 luni internat cu boala Kawasaki şi ulterior diagnosticat cu COVID-19, boala cauzată de noul coronavirus.

„Când s-a dovedit că acest copil era pozitiv a fost o mică surpriză”, a spus medicul Roshni Mathew, specialist în boli infecţioase la copii în cadrul Spitalului de Pediatrie Lucile Packard al Stanford.

Mathew, care a descris cazul în jurnalul Hospital Pediatrics, a spus că nu este cunoscută cauza bolii Kawasaki, însă au fost sugeraţi mai mulţi agenţi patogeni drept posibil declanşator, inclusiv unele coronavirusuri umane.

Până în prezent, copiii au scăpat în mare parte de unele dintre complicaţiile grave ale COVID-19, care a afectat în cea mai mare parte adulţi vârstnici şi persoane cu afecţiuni cronice.

Potrivit lui Gorelik, este posibil ca, la unii copii, boala să aibă două faze: infecţia iniţială şi răspunsul imunitar ulterior, care se declanşează câteva săptămâni mai târziu. „Se pare că după o săptămână, până la două săptămâni, sistemul imunitar poate să răspundă într-un mod foarte dezorganizat”, a explicat el.

Echipa de la Columbia a realizat câteva studii preliminare şi a descoperit că cel puţin doi dintre pacienţi erau purtători ai unor gene care le-ar putea modifica răspunsul imunitar. Dintre cei trei, unul este în stare gravă, unul se află la terapie intensivă, iar al treilea a fost externat.

Gorelik a spus că modelul urmează într-o oarecare măsură ceea ce se întâmplă cu unii pacienţi adulţi diagnosticaţi cu COVID-19, care se îmbolnăvesc foarte rău, încep să se recupereze, apoi dezvoltă un răspuns imunitar secundar.

Doctor Jane Burns, director în cadrul Centrului de Cercetare a Bolii Kawasaki de la Universitatea din San Diego din California, a declarat că nu este clar dacă aceste cazuri raportate până în prezent sunt asociate cu boala COVID-19.

Această problemă urmează să fie discutată în cadrul unei întâlniri a experţilor internaţionali, prevăzută pentru weekendul următor, a spus Burns.

Distribuie Distribuie Comentarii