Nuclearelectrica va începe discuțiile pentru încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavodă, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor. Ruperea acordului, care fusese inițiat de precedentele guverne PSD și criticat de partenerii strategici ai României, este o solicitare oficială primită din partea actionarului majoritar, Ministerul Economiei, și va fi pusă pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare si Extraordinare a Actionarilor SNN din data de 12.06.2020.

Citește aici anunțul oficial al Nuclearelectrica

Ce a cerut Ministerul Economiei:

• Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum si a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).
• Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN sa initieze procedurile/demersurile/actiunile privind incetarea negocierilor cu compania chineză CGN, precum si incetarea efectelor juridice (prin acordul partilor, denuntare etc) a urmatoarelor documente: “Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea si dezafectarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda (MoU), si respectiv a (ii) Acordului Investitorilor in forma preliminara.”
• Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN de a initia demersurile necesare pentru analiza si cristalizarea optiunilor strategice privind constructia de noi capacitati de productie de energie electrica din surse nucleare.

În luna mai 2019, companiile Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie finanțată printr-uh împrumut din China. Investiția propriu-zisă nu a fost demarată însă, fiind în toi negocierile cu compania chineză pentru detaliile financiare ale înțelegerii.

Context. Președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună care stabilea practic agenda relațiilor bilaterale pe viitor și a dat câteva indicii despre preocupările majore ale celor două state. Declarația comună proiectează în mod evident interesele strategice ale SUA în relația cu China și Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Unul dintre puncte se referea direct la producția de energie nucleară: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.

Interesul SUA în dezvoltarea sectorului energetic nuclear din România este relativ recent și, potrivit surselor G4Media.ro , are legătură cu retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, precum și cu o eventuală implicare în construcția a două noi reactoare.

Virgil Popescu a declarat pe 4 mai că că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO. „Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi sa demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a spus ministrul Economiei.

În luna mai anul trecut, secretarul american al Energiei de la acel moment, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.

Administrația Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influența politică și economică în creștere a Chinei în Europa.

Distribuie Distribuie Comentarii