BREAKING Ședință extraordinară de Guvern. Ce modificări vor fi făcute la legile justiției prin OUG. După ședință, Dăncilă o tunde din țară
UPDATE/Guvernul a comunicat luni dimineață lista proiectelor de acte normative de pe agenda ședinței programate azi la ora 9.00. De pe lista oficială lipsește proiectul de OUG trimis vineri seară de ministrul Justiției la CSM. Trebuie spus încă că deseori se întâmplă ca Guvernul să adopte în ședință proiecte care nu sunt pe ordinea de zi oficială.
BREAKING Ședință extraordinară de Guvern. Ce modificări vor fi făcute la legile justiției prin OUG. După ședință, Dăncilă o tunde din țară. Guvernul se reuneşte, luni, de la ora 9.00, iar Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia, ar urma să se afle pe ordinea de zi a şedinţei. Însă, recomandările Comisiei de la Veneția în chestiunile esențiale sunt ignorate. După şedinţă, premierul Viorica Dăncilă va pleca într-o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite.
Şedinţa de Guvern va avea loc de la ora 9.00, potrivit agendei premierului. Executivul ar urma să discute Ordonanţa de Urgenţă pe legile Justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia.
După şedinţa de Guvern, prim-ministrul Viorica Dăncilă va începe o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite. Luni, marţi şi miercuri, Dăncilă va fi în Turcia.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat duminică seară că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a aflat la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede, între altele, amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce prevede proiectul de OUG
În textul ordonanţei de urgenţă privind legile justiţiei, publicat de g4media.ro, se arată că „potrivit art. I pct. 142 din Legea .../2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii”.
De asemenea, în ordonanţă se arată că „ţinând cont de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată” şi că „potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-serenunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului”.
Astfel, „se amână intrarea în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin (3) din legea 303 /2004, din Legea nr. .../2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, prevede ordonanţa de urgenţă.
În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: "În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului".
De asemenea, se arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 se modifică astfel: art I pct. 96 privind alineatul (7) al art. 57 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins: „(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori”.
Totodată, art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel: „(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.
În continuare, se introduc două alineate noi care prevăd că: „(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părţile interesate pot formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunţată este definitivă” şi „(82) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8)”.
Ordonanţa prevede şi modificări ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Astfel, alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor: „(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.
De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că „(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei NaţionaleAnticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.
Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: "(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot".
De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat: "(31) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător".
Totodată, sunt modificate alineatele (1) - (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcţie a unui membru ales al CSM.
"Art. 55 - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârşirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei", scrie în proiectul de ordonanţă, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înţelege "încălcarea gravă a obligaţiilor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente".
Totodată, se arată că Secţia corespunzătoare a CSM constată incidenţa uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorităţii judecătorilor sau procurorilor care compun secţiile respective, precum şi la sesizarea unei adunări generale.
De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcţie se poate desfăşura în mai multe feluri: să fie iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanşată de CSM la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor şi parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.
În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraţilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau parchet, prin vot secret, direct şi personal. De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanţe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a iniţiat revocarea.
Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-şi susţine punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului. "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor", se mai arată în ordonanţă.
Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA şi a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.
Art. V al ordonanţei prevede că "se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 şi art. I pct 98 în ceea ce priveşte alin. (11) şi (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea .../2018 pentru modificarea şi completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor".
De asemenea, se arată că dispoziţiile privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
În cauzele penale, aceste dispoziţii privind judecarea apelurilor în complet de trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în comeplt de doi judecători.
Proiectul de OUG mai prevede că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiie prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare".
Augustin Lazăr, mesaj DRAMATIC în miez de noapte! S.O.S Justiția din România! Augustin Lazăr desființează OUG-ul pe justiție: Dacă numirea și revocarea procurorilor șefi depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.
Ministerul Public, instituție condusă de procurorul general Augustin Lazăr, a remis în această noapte un punct de vedere privind proiectul ordonanței de urgență de modificare a legilor justiției, proiect făcut public de presă după ce a ajuns vineri la CSM. Comunicatul Ministerului Public arată că proiectul de OUG nu ”nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere”.
Mai mult, Parchetul General reclamă faptul că o provedere din OUG care atribuie ministrului Justiției calitatea de titular al acțiunii disciplinare creează riscul ca ”acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției să poată deveni o pârghie politică de dominare a justiției”.
Comunicatul integral:
„Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de 15.10.2018 va fi dezbătut în ședință de guvern, la propunerea Ministerului de Justiție, un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act de asemenea prin intermediul mass-mediei de proiectul susmenționat, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:
Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:
1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.
Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.
Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.
2. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni ,, o pârghie politică de dominare a justiției”.
3. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A., precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă indeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.
Arătăm că, atât numirea cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constitutional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T..”
***
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa, la începutul acestei luni ,că a primit acceptul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG, iar în 4 octombrie el spunea că proiectul de OUG este gata şi va fi trimis Consiliului Superior al Magistraturii. El mai spunea că va face apel la CSM să dea un aviz cât se poate de repede.
Ministrul Justiţiei afirma, în urma unor discuţii cu liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, că din recomandările Comisiei de la Veneţia "va fi preluat ceea ce trebuie preluat": ”Vom prelua ceea ce trebuie preluat, vom prelua ceea ce se va putea prelua. Nu vă spun nici tot, nici în parte ce se va prelua. (...) Nu vă dau exemple. (...) Vă spuneam că nu vă voi spune nimic pentru ca membrii CSM să nu afle din presă”.
În 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înfiinţării unei secţii de anchetare a magistraţilor, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor, dar şi eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.
