Numărul infectărilor cu coronavirus ar putea ajunge la 1.200 – 1.600 de cazuri zilnice la jumătatea lunii august se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României, obținută de G4Media.ro.

Prognoza de evoluție a fost făcută pe baza analizei factorilor de risc, realizată de Comitetul Tehnico-Științific al Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

”Luând în considerare diferite cifre medii constante de cazuri confirmate pentru următoarea perioadă și ținând cont de absența legislației în domeniu pentru aplicarea măsurilor specifice de limitare a răspândirii infecției poate fi influența viteza de evoluție, în special în contextul estival în care se creează aglomerații în zone turistice răspândite pe tot teritoriul național ne putem aștepta la o dublare a numărului de cazuri noi la 12-14 zile. Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluția cazurilor noi confirmate a urmat o rata de reproducere supraunitara. Menținerea acestui trend de evoluție a situației ar putea să ducă la atingerea unui număr zilnic de cazuri între 1200-1600 la jumătatea lunii august”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Potrivit documentului, care trece în revistă infecțiile cu coronavirus în România de la izbucnirea epidemiei, evoluția cazurilor active a urmat un trend puternic ascendent de la începutul lunii martie până la sfârșitul lunii aprilie. Primul vârf a fost atins la data de 29 aprilie 2020, dată la care era înregistrat un număr de peste 8.200 de cazuri active, perioada imediat următoare fiind caracterizată de o pantă descendentă alungită, până la data de 2 iunie, când începe să se constate o ușoară creștere, care devine accentuată începând cu data de 16.06.2020 și continuă și în prezent.

”Acest trend puternic ascendent s-a înregistrat în urma măsurilor de relaxare, dar mai ales în urma suspendării legislației care reglementează măsura izolării/carantinei și absenței mecanismelor de control al interacțiunii interumane, inclusiv cu persoanele cunoscute ca fiind infectate”, se arată în documentul guvernului.

În nota de fundamentare se mai precizează că totalul cazurilor active la data de 14 iulie, ora 10:00, era de 7.856 persoane.

”Numărul de cazuri confirmate zilnic în ultimele 14 zile prezintă un trend ascendent, dar nu constant ascendent, astfel încât au existat vârfuri (ex. în data de 09.07.2020 – 614 cazuri, 11.07.2020 – 698 cazuri și 14.07.2020 – 637 cazuri), context în care riscul de infectare rămâne ridicat, mai ales că valorile au fost înregistrate în perioada stării de alertă, când libertatea de mișcare nu a fost restricționată”, se mai arată în document.

Potrivit acestuia, în intervalul 09-13.07.2020 au fost externați la cerere 727 (în medie 145/zi) pacienți confirmați.

”Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă, manifestarea epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având și caracter intracomunitar în multe județe ale țării. De asemenea, au fost constatate și unele manifestări de tip focar (ex.: județul Galați, Prahova, Dâmbovița, Vâlcea, Brașov, Brăila și municipiul București), generate, la rândul lor, în special de relaxarea măsurilor de circulație națională și internațională, coroborate cu necesitatea unui volum considerabil al acțiunilor de control asupra respectării măsurilor precum și cu lipsa de asumare a responsabilității individuale la nivelul cetățenilor privind protecția propriei sănătăți și cea colectivă”, mai scrie în documentul guvernamental.

În mod similar, se mai precizează în nota de fundamentare, din analiza numărului de cazuri grave internate în secțiile de terapie intensivă, după data de 1 iunie se remarcă o evoluție clar ascendentă a acestora la nivel național.

”Subliniem faptul că acest indicator este unul de importanță deosebită în privința aprecierii suportabilității sistemului sanitar pentru patologia respectivă. Depășirea capacității de tratament pentru cazurile grave, care necesită intervenții de terapie intensivă, chiar în situația în care există paturile necesare pentru tratamentul celorlalte cazuri medii sau ușoare, este de natură să pună medicii în situații etice și morale la limită, obligându-i să aleagă un număr limitat de cazuri care pot primi tratament specific (de exemplu ventilație asistată) dintr-un număr mult mai mare de pacienți care ar avea nevoie de acel tratament”, se mai arată în document.

Potrivit acestuia, în România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul județelor și al municipiului București, principalele zone cu răspândire intracomunitară fiind reprezentate de județul Suceava (12,5% din totalul cazurilor) și municipiul București (11,6 % din totalul cazurilor).

În prezent, distribuția cazurilor după rata de incidență la 1.000 de locuitori arată că 122 de localități din 21 de județe înregistrează o rată de peste 1 caz/1.000 locuitori.

”La nivel național, evaluarea situației are în vedere un nivel de monitorizare (0.5-1 caz/1.000 locuitori), un nivel de atenție (1-3 cazuri/1.000 locuitori) și un nivel de alertă (peste 3 cazuri/1.000 locuitori). În acest moment, 10 localități din 7 județe sunt la nivelul de alertă, evaluările fiind făcute de către direcțiile de sănătate publică județene. În acest context sunt necesare masuri non-farmaceutice pentru prevenirea răspândirii infecțiilor și evitarea atingerii unui nivel necontrolat al acestora, cu impact direct asupra mortalității înregistrate și a unui aflux de pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din regiune”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Potrivit documentului guvernamental, de la introducerea stării de alertă în data de 17 iunie până la data publicării deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituționale izolarea și carantinarea prin ordin de ministru, ”dată de la care măsura izolării/carantinării și cea privind internarea pacienților confirmați pozitivi la COVID 19 nu au mai putut fi impuse”, valoarea medie a numărul de cazuri noi a fost de 333 cazuri/zi, în timp ce după această perioadă, valoare medie a crescut semnificativ la 487 cazuri/zi.

Concluziile și recomandările din documentul guvernamental:

Din toate aceste analize a rezultat că reluarea accelerată a tuturor celorlalte activități (în condițiile în care nu se poate verifica în mod cert respectarea condițiilor de funcționare și comportament al populației), coroborată cu posibilitatea de mișcare neîngrădită a persoanelor dintr-o unitate-administrativă în alta, relaxarea efectivă a populației în privința pandemiei, cât și un trend susținut de informații fake-news și de negare a gravității acesteia, precum și a măsurilor necesare pentru controlul și combaterea infecțiilor, poate duce inevitabil la reluarea unui trend puternic ascendent al infecțiilor.

Nu există niciun motiv științific și rezonabil pentru care virusul să dispară sau să își reducă semnificativ rata de contagiozitate de până acum, având în vedere gradul aproape inexistent de imunitate a populației la această infecție.

Având în vedere toate aceste analize putem concluziona că, progresele înregistrate în controlul efectelor pandemiei, în perioada anterioară, se deteriorează constant existând riscul dispariției efectelor benefice. Numărul zilnic de cazuri noi confirmate este ridicat, cu o tendință constant crescătoare, față de perioada stării de urgență și a primelor 2 săptămâni ale stării de alertă cu următoarele consecințe:

• Impact nefavorabil asupra stării de sănătate a populației.
• Afectarea capacității de funcționare a sistemului sanitar.
• Limitarea circulației cetățenilor români în 20 de state ale Europei, cu interdicție în 3 state (Lituania, Finlanda și Malta).

La acest moment, este evident că evoluția epidemiologică nu poate fi gestionată decât prin, prelungirea stării de alertă, care permite menținerea activă a tuturor mecanismelor, funcționarea continuă a componentelor operaționale de natură să asigure un răspuns coordonat, flexibil și rapid, precum și impunerea, la nevoie, a unor măsuri compensatorii proporționale cu măsurile de relaxare graduală, reprezintă o necesitate justă și echilibrată raportată la starea actuală, respectiv la evoluțiile prognozate potrivit scenariilor descrise mai sus.

Principalele avantaje și instrumente pe care le asigură o astfel de perspectivă constau în:
– comanda unitară a acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns, cu implicarea tuturor autorităților și instituțiilor cu responsabilități în managementul tipului de risc;
– adoptarea, implementarea și controlul unor măsuri generale minime de prevenire a infecțiilor (portul măștii în spații închise, păstrarea unei distanțări fizice);
– posibilitatea de implementare a măsurilor punctuale de limitare a mișcării în cadrul unor localități/zone în cazul în care se constată o evoluție ce poate deveni necontrolabilă;
– posibilitatea de a reveni rapid asupra unor măsuri de relaxare graduală, în
cazul în care evoluția situației o impune.

Foto: Prognoza de evoluție a cazurilor de coronavirus în România în luna august / Sursa: Guvernul României

Distribuie Distribuie Comentarii