Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE au ajuns marți la un acord pe pachetul financiar de redresare economică de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane), a anunțat pe Twitter Rasmus Andresen, unul dintre negociatorii PE.
România va putea atrage suma maximă de aproape 80 de miliarde de euro.
Pachetul financiar este compus din bugetul multianual al UE (2021-2027, cu o perioadă de grație de maximum trei ani) și fondul de relansare economică numit NextGeneration EU (bani ce pot fi cheltuiți pe proiecte timp de patru ani).
Între Parlamentul European și Consiliul UE, sub președinția rotativă a Germaniei, au avut loc negocieri intense, mai ales pe tema legăturii între alocarea banilor și respectarea statului de drept.
Parlamentul European, președinția germană a UE și Comisia Europeană au ajuns la un acord asupra viitorului buget al Uniunii Europene.
O conferință de presă este programată la ora 17,15, ora României.
„Acordul cuprinde fondurile obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România: cele 46,3 miliarde din viitorul buget multianual (la acești bani se vor adăuga cele peste 30 de miliarde de euro din Planul de Redresare asupra cărora am ajuns la un acord aseară în Parlamentul European. Astfel vom ajunge la suma de aproximativ 80 de miliarde de euro negociată în iulie de președintele Iohannis)”, a scris europarlamentarul PNL / PPE Siegfried Mureșan, pe contul lui de Facebook.
Potrivit acestuia, „la presiunea Parlamentului European, pe lângă sumele negociate în Consiliu, acordul aduce mai multe fonduri europene în viitorul buget pentru domenii importante atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre”:
Acordul de astăzi a fi ratificat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European.
„Faptul că am ajuns la un acord acum înseamnă că banii din viitorul Buget al Uniunii Europene vor putea fi folosiți fără întârziere, de la 1 ianuarie 2020”, a mai scris europarlamentarul PNL.
Potrivit acestuia, „la presiunea Parlamentului European, pe lângă sumele negociate în Consiliu, acordul aduce mai multe fonduri europene în viitorul buget pentru domenii importante atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre”:
- Mai multe fonduri pentru Bursele universitare Erasmus
- Mai multe fonduri pentru Programul European de Sănătate
- Mai multe fonduri pentru Programul Drepturi și Valori prin care apărăm statul de drept în Uniunea Europeană
- Mai multe fonduri pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Acordul de astăzi a fi ratificat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European.
„Faptul că am ajuns la un acord acum înseamnă că banii din viitorul Buget al Uniunii Europene vor putea fi folosiți fără întârziere, de la 1 ianuarie 2020”, a mai scris europarlamentarul PNL.
---------
Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE prevede câteva noutăți față de versiunea inițială, convenită în luna iulie în Consiliul European de către șefii de stat și de guvern. Astfel, potrivit unui comunciat Renew Europe, a fost agreat un calendar pentru pentru introducerea de noi resurse proprii, inclusiv o taxă pentru deșeurile din materiale plastice care va intra în vigoare din 2021, o taxă digitală, un mecanism de ajustare a frontierelor de carbon, veniturile de pe piața internă a carbonului până în 2023 și o taxă pe tranzacțiile financiare (FTT) care urmează să fie introdusă până cel târziu în 2026.
De asemenea, bugetul prevăzut pentru o serie de programe UE importante, evidențiate de Consiliu, va fi majorat semnificativ prin crearea de noi mecanisme, până la valoarea de 16 miliarde de euro. Programul de Sănătate UE se va tripla, programele de cercetare și inovare se vor apropia de alocarea ambițioasă de 3% din PIB, programul „Drepturi și valori” va fi dublat, InvestEU, ERASMUS și Frontex vor fi consolidate.
În ceea ce privește clima și biodiversitatea, acordul asigură un angajament minim de 30% pentru cheltuielile climatice și un nou obiectiv pentru cheltuielile privind biodiversitatea, ajungând la 10% începând cu 2026.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, fiecare stat membru trebuie să prezinte un plan detaliat de proiecte care să respecte marile politici europene, printre care se numără protecția mediului (GreenDeal) și digitalizarea accelerată. Pentru România, fondurile sunt de o importanță capitală, dat fiind că e buget multianual al UE care va finanța marile lucrări de infrastructură fizică (rutieră, feroviară, agricolă etc.) Statele care sunt mari contributori la bugetul UE au arătat clar că viitoarele bugetele multianuale vor fi direcționate spre cercetare, digitalizare, inteligență artificială, competitivitate economică și mediu.
De asemenea, bugetul prevăzut pentru o serie de programe UE importante, evidențiate de Consiliu, va fi majorat semnificativ prin crearea de noi mecanisme, până la valoarea de 16 miliarde de euro. Programul de Sănătate UE se va tripla, programele de cercetare și inovare se vor apropia de alocarea ambițioasă de 3% din PIB, programul „Drepturi și valori” va fi dublat, InvestEU, ERASMUS și Frontex vor fi consolidate.
În ceea ce privește clima și biodiversitatea, acordul asigură un angajament minim de 30% pentru cheltuielile climatice și un nou obiectiv pentru cheltuielile privind biodiversitatea, ajungând la 10% începând cu 2026.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, fiecare stat membru trebuie să prezinte un plan detaliat de proiecte care să respecte marile politici europene, printre care se numără protecția mediului (GreenDeal) și digitalizarea accelerată. Pentru România, fondurile sunt de o importanță capitală, dat fiind că e buget multianual al UE care va finanța marile lucrări de infrastructură fizică (rutieră, feroviară, agricolă etc.) Statele care sunt mari contributori la bugetul UE au arătat clar că viitoarele bugetele multianuale vor fi direcționate spre cercetare, digitalizare, inteligență artificială, competitivitate economică și mediu.
