BREAKING Președintele a atacat la CCR legea PSD care interzice organizarea unui referendum în ziua alegerilor europarlamentare
Președintele a atacat la CCR legea PSD care interzice organizarea unui referendum în ziua alegerilor europarlamentare! Președintele Klaus Iohannis a atacat joi la Curtea Constituțională (CCR) legea adoptată la finalul anului trecut și care interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, relatează G4Media.ro .
Decizia vine în contextul declanșării de către președintele Iohannis, în ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justiția și a declarațiilor făcute în ultimele luni de șefului statului, care a spus răspicat că nu a renunțat la planul de a declanșa consultarea populară.
”Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, arată șeful statului în sesizarea transmisă Curții.
Klaus Iohannis invocă două decizii ale Curții Constituționale din 2007, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes național se poate desfășura oricând în timpul anului.
Argumentele președintelui cu privire la referendumul cu privire la probleme de interes național:
Art. 90 din Constituție prevede: „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.
”Acest text stabilește competența exclusivă a Președintelui României în materia referendumului cu privire la probleme de interes național, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie, în sensul că ea trebuie realizată, dar Președintele are libertatea deciziei. Numai Președintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes național și, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului și data desfășurării acestuia, potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Acest drept exclusiv al Președintelui României își găsește suportul în dispozițiile constituționale ale art. 80 referitor la „Rolul Președintelui”, ale art. 2 alin. (1) potrivit căruia „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, […], precum și prin referendum”, ale art. 81 alin. (2) referitor la legitimitatea electorală egală a Președintelui României cu legitimitatea Parlamentului și ale art. 1 alin. (4), care stabilește că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.
Intenția autorității legiuitoare de a interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European a fost exprimată de-a lungul timpului prin mai multe inițiative legislative de modificare a Legii nr. 3/2000, de fiecare dată Curtea Constituțională invalidând această soluție legislativă.
Astfel, prin Decizia nr. 147/2007 Curtea Constituțională, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 90 și ale art. 95 alin. (3) a statuat că:
„Din analiza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României. Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menționate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). În consecință, condițiile stabilite de legiuitor pentru desfășurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituției, ceea ce determină neconstituționalitatea acestora.
De altfel, aceste exigențe extraconstituționale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condițiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfășoare alegeri în fiecare an, ceea ce, așa cum s-a arătat, contravine art. 2 alin. (1) din Constituție. Mai mult, în condițiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parțiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului. În consecință, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconstituțional. De asemenea, se constată că aceste dispoziții din legea criticată pot genera blocaje constituționale, data alegerilor devenind dependentă de data desfășurării referendumului.”
Aceste considerente au fost reluate și în Decizia Curții Constituționale nr. 355/2007, precum și în Decizia nr. 1218/2008.
G4Media.ro a scris săptămâna trecută că majoritatea PSD, ALDE, UDMR a modificat la finalul lui 2018 legea alegerilor europarlamentare, introducând o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.
Modificarea a fost adusă în comisia juridică a Camerei Deputaților, iar autorul amendamentului a fost parlamentarul UDMR Marton Arpad. Pe 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului 5 al legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European astfel:
La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local”.
Curtea Constituțională (CCR) s-a pronunțat de două ori în 2007 asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare -, statuând fără echivoc că astfel de dispoziții ”limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”.
Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului
