Premierul Ludovic Orban a declarat vineri, la finalul discuțiilor cu președintele Iohannis, că au convenit organizarea alegerilor anticipate, susținând că reprezintă cea mai bună soluție pentru România.

"O spun clar că eu și președintele Klaus Iohannis am decis că cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate", a declarat Orban, la finalul întâlnirii de la Cotroceni.

Premierul Ludovic Orban a declarat vineri, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, că „am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm anticipate.” Orban a evitat să spună dacă va demisiona din funcție, precizând că nu vrea să dezvăluie strategia dar că vor fi aplicate ”cele mai bune soluții pentru declanșarea procedurii de anticipate”.

Redăm mai jos cele mai relevante declarații după întâlnirea de la Cotroceni:

• I-am făcut o informare detaliată președintelui referitoare la vizita oficială efectuată la Bruxelles, cu oficialii UE, NATO. Ne-am coordonat pozițiile și i-am prezentat președintelui o informare detaliată.
• A doua temă de discuție a fost legată de anticipate. O spun clar, președintele Românei și cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm anticipate.
• Românii au arătat clar la referendum, la alegerile pentru PE și prezidențiale că nu mai vor PSD la putere, că Parlamentul este dominat de PSD și acționează ca o frână și este absolut necesar ca puterea să revină la popor și cetățenii să-și aleagă reprezentații și Parlamentul să fie oglinda fidelă a opțiunilor cetățenilor români, care să fructifice la maxim beneficiile apartenenței la UE.
• Vă dați demisia? Nu o să dezvălui strategia. Am convenit că este cea mai bună soluție pentru România. Cu siguranță vom găsi cele mai bune soluții pentru declanșarea procedurii de anticipate. Vom aplica cele mai bune soluții astfel încât să atingem obiectivul de a reda puterea în mâna oamenilor.
• Ar fi util și bine să fie simultan cu localele în cazul în care vom reuși să derulăm procedura necesară, la o dată cât mai apropiată de locale dacă nu va fi posibil odată cu localele. România are nevoie de alegeri anticipate.
• Vor fi cu siguranță anticipate în acest an? Asta nimeni nu poate să garanteze 100%. În ce privește dorința președintelui și a mea și a PNL această opțiune există și este 100%.
• Aș prefera să nu mai intrăm în discuții tactice. Cert este că noi vrem ceea ce își doresc marea majoritate a românilor, ca în România să existe un Parlament care să respecte fidel dorința cetățenilor, ceea ce nu e cazul acum. Obiectivul nostru e să scoatem PSD așa cum e azi și din Parlament, pentru că altfel va torpila toate măsurile Guvernului și președintelui.
• Cum veți ajunge la anticipate dacă PSD nu vrea? O să voteze ei Guvernul PNL? Vă dați seama că o să râdă toată țara de ei?
• Am discutat și despre termenul limită pentru anticipate, încă nu îl spun, pentru că trebuie să mai facem o analiză între momentul convocării alegerilor și data alegerilor. Sunt proceduri care trebuie respectate.
• Despre alegerea primarilor în două tururi: PNL e cel mai mare susținător al alegerii primarilor în două tururi. Dacă e posibil să deblocăm proiectul de lege, care a fost parcat neregulamentar la Comisia de cod electoral, astfel încât să-l aducem în dezbaterea parlamentară. Există o majoritate care susține adoptarea. Dacă acest lucru nu se va realiza, vom lua o decizie ulterioară.
• Luați în calcul OUG pentru alegerea primarilor în două tururi? Vom căuta cea mai bună soluție

Context

Președintele Klaus Iohannis a refuzat joi să dea un răspuns la întrebarea dacă l-ar numi tot pe Ludovic Orban în funcția de prim-ministru după alegerile anticipate. Deși a fost întrebat de mai multe ori despre acest subiect, șeful statului, s-a eschivat de la un răspuns clar, el spunând doar că liderul PNL este în acest moment cea mai bună soluție de premier.

 Care este procedura

Alegerile parlamentare anticipate, care au ca efect scurtarea mandatului parlamentar, pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

De asemenea, în cursul unui an, parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată şi nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă (art. 89, alin. 2 din Constituţie).

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Distribuie Distribuie Comentarii