BREAKING GRECO cere Guvernului să DESFIINȚEZE Secția Specială, această „anomalie a sistemului judiciar”
BREAKING GRECO cere Guvernului să DESFIINȚEZE Secția Specială, această „anomalie a sistemului judiciar”. Raport de o duritate fără precedent pe tema aplicării recomandărilor GRECO referitoare la justiția din România. Grupul statelor împotriva corupției, GRECO, a constatat, în timpul sesiunii plenare din iunie, că din cele cinci recomandări formulate în 2017 în urma procedurii de evaluare ad-hoc a României, doar una singura a fost implementată, au declarat pentru G4Media.ro surse de la Strasbourg.
Potrivit acestora, experții GRECO, organism al Consiliului Europei, se declară foarte îngrijorați de activitatea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor comise de magistrați și recomandă Guvernului să desființeze această ”anomalie a sistemului judiciar” care pune în pericol independența justiției.
De notat că potrivit procedurii GRECO, traducerea și publicarea raportului trebuie autorizate de guvernul statului evaluat, prin urmare depinde de premierul Viorică Dăncilă dacă va face public acest document sau nu.
Experții GRECO se tem că secția specială poate fi folosită în scopuri politice și critică faptul că Guvernul a scos activitatea secției în afara autorității procurorului general.
Potrivit surselor G4Media.ro , în raport se mai arată că România nu doar că a ignorat total și a încălcat recomandarea de a desființa secția specială, ci a întărit-o detașând polițiști care, contrar tuturor regulilor, vor ancheta magistrați.
Amintim că, în ce de-a 78 a sesiune plenara, din decembrie 2017, GRECO a decis declanșarea procedurii prevăzute de regula 34 în ce privește România , adică o procedura de evaluare ad hoc.
Motivul declanșării Regulei 34 a fost așa numita reformă a sistemului judiciar forțată de majoritatea PSD- ALDE în Parlamentul României. Evaluarea GRECO s-a extins ulterior asupra modificărilor succesive de legislație realizate prin OUG.
Raportul de evaluare GRECO a fost adoptat în martie 2018 iar în sesiunea plenară care se desfășoară în perioada 17-21 iunie s-a discutat în ce măsură cele cinci recomandări au fost implementate de autoritățile de la București.
Cele 5 recomandări vizează
1. Impactul modificărilor asupra pensionarilor anticipate și asupra promovărilor pe criterii de merit și specializare ;
2. Înființarea și funcționarea secției speciale
3. Cadrul legal pt asigurarea independentei procurorilor
4. Drepturile, obligațiile și incompatibilitățile magistraților ;.
5. Răspunderea materială a magistraților pt erori judiciare
Din cele cinci recomandări, experții GRECO notează că doar recomandarea numărul 4 poate fi considerată implementată. Prin decizia CCR 45/2018 s-a stabilit că funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă activitate, cu excepția celor didactice din învățământul universitar.
Implementarea unei singuri reguli din cinci va avea drept consecintă acordarea unui calificativ dezastruos României. Potrivit regulamentelor, statele membre trebuie să se conformeze recomandărilor GRECO și să le pună în practică. În plus, liderii europeni și Comisia Europeană se raportează inclusiv la evaluările GRECO atunci când măsoară gradul de independență a justiției din România.
Amintim că magistrații români au criticat dur înființarea secției speciale și au cerut insistent desființarea acesteia. Secția a funcționat ca un buzdugan împotriva magistraților incomozi, fiind acuzată că a încercat să blocheze candidatura Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European prin controlul judiciar impus fostei șefe DNA în dosarul deschis la sesizarea fugarului Sebastian Ghiță.
Pe de altă parte, secția specială a retras apelurile în mai multe dosare de răsunet.
Pe data de 13 mai, secția specială a retras apelul în dosarul de corupție în care Viorel Hrebenciuc fusese condamnat la doi ani de închisoare în primă instanță. Procesul continuă pentru trafic de influență în cazul lui Viorel Hrebenciuc întrucât el a făcut apel față de decizia de condamnare de la fond de 2 ani cu executare. În schimb, procesul nu mai continuă față de Tudor Chiuariu, întrucât fostul ministru al Justiției a fost achitat la fond, SIIJ a retras apelul față de decizia de achitare, iar el în mod evident nu formulase apel.
Pe data de 16 mai, Secția Specială a retras apelul în dosarul lui Damian Dolache, judecător la Curtea de Apel București, care a fost condamnat în martie în primă instanță la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru că fusese prins băut la volan. Retragerea apelului înseamnă că procesul împotriva judecătorului se oprește, iar acesta rămâne cu prima condamnare.
Pe data de 13 iunie, secţia specială a retras apelul din dosarul în care fugarul Sebastian Ghiţă şi mai mulţi procurori şi poliţişti din Ploieşţi sunt acuzaţi de corupţie, au declarat pentru G4media surse din magistratură. În acest caz, Ghiţă, poliţiştii şi procurorii au fost achitaţi de instanţa de fond, iar apelul începuse la Completul de 5 judecători.
Context. Consiliul Superior al Magistraturii a amânat ședința de joi din lipsă de cvorum, când urma să fie confirmată în funcția de șef al secției speciale procurorul Adina Florea, o nouă ședință fiind programată pentru luni, 24 iunie.
Procurorul Bogdan Pîrlog, care a început dosarul împotriva jandarmilor pentru violențele de la mitingul din 10 august și care a fost respins la concursul pentru conducerea Secției Speciale, solicită CSM nevalidarea concursului și îndepărtarea a judecătoarelor Lia Savonea, Oprina Evelina, Baltag Gabriela şi Marcu Simona Camelia, Ghenea Mariana şi Țânț Nicoleta Margareta de la votul în plen.
Pîrlog acuză membrii comisiei de concurs de ostilitate vădită, crea credință și lipsă de imparțialitate, susținând că la momentul susținerii interviului se afla împreună cu familia în vizită la acvariul din Barcelona, deși solicitase reprogramarea interviului.
USR și PNL au depus fiecare separat proiecte de legi pentru desființarea secției speciale. Senatorul PSD, Robert Cazanciuc, a susţinut marţi că singura structură de Parchet care nu are nicio legătură cu politicul este Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), iar în cazul în care judecătorii vor spune că nu e nevoie de aceasta, ar putea fi desfiinţată.
