Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE (reprezentanții statelor membre) au ajuns joi la un acord în ceea ce privește condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în țările membre UE. Anunțul a fost postat pe contul de Twitter al comisiei pentru control bugetar al Parlamentului European.

Este un pas uriaș înainte pentru deblocarea celor 1.800 de miliarde de euro (1,8 trilioane euro) conveniți de Consiliul European în iulie pe cele două componente financiare: bugetul UE pe viitorii 7 ani și fondul de relansare economică pentru țările afectate de pandemie.

Parlamentul European s-a declarat nemulțumit de modul în care acordul politic din Consiliul European a tratat chestiunea condiționării fondurilor UE de respectarea statului de drept și a avertizat că va bloca aprobarea pachetului financiar fără precedent. Germania, care exercită președinția rotativă a Consiliului UE, a dus negocieri intense pentru a armoniza poziția Ungariei și Poloniei (țările vizate de un asemenea mecanism) cu poziția intransigentă a Parlamentului European.

Un eventual blocaj politic ar fi însemnat amânarea pachetului financiar atât de așteptat de către majoritatea statelor membre. Spre exemplu, România poate beneficia prin acest pachet de fonduri europene în valoare de aproape 80 de miliarde de euro, o sumă fără precedent în istorie.

Ce au convenit negociatorii Parlamentului și Consiliului UE:

  • față de versiunea inițială, s-a micșorat intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
  • Cum va funcționa mecanismul: Comisia Europeană, dacă stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept, propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).

O conferință de presă pe acest subiect va avea loc la ora 13:00 ora României.

Context

Liderii europeni au convenit în luna iulie, după aproape cinci zile de discuţii, asupra constituirii prin datorie comună a unui fond european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro (din care 390 de miliarde granturi şi restul credite) şi asupra viitorului buget multianual (2021-2027) al UE ce va însuma 1.074 miliarde de euro, dar declaraţia finală nu cuprinde condiţii care să lege accesarea fondurilor de situaţia statului de drept.

În această declaraţie se menţionează: ”Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanţa respectării statului de drept”.

”Prin urmare, un regim de condiţionalitate pentru a proteja bugetul şi Next Generation UE (fondul de redresare – n. red.) va fi introdus. În acest context, Comisia Europeană va propune în cazul unor încălcări măsuri care vor fi adoptate de Consiliu prin majoritate calificată”, se arată în aceleaşi concluzii.

”Consiliul va reveni rapid asupra acestei chestiuni”, potrivit ultimului paragraf pe acest subiect din declaraţia finală a summitului.

Premierul olandez Mark Rutte, care a susţinut intens adoptarea unei astfel de condiţionalităţi, a declarat atunci că ”esenţa a ceea ce s-a propus în proiecte (de declaraţii ale summitului – n.red) a rămas, şi acest lucru este crucial”.

”Este pentru prima dată în istoria Europei când bugetul este legat (…) de respectarea statului de drept”, a afirmat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, citat de AFP, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat că această instituţie a propus ”un instrument pentru luarea de măsuri cu majoritate calificată în cazul unor încălcări ale statului de drept”.

”A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale UE şi pentru a controla mai strict fondurile europene”, a explicat și Ursula von der Leyen.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a subliniat că ”în concluziile noastre ne-am angajat să respectăm şi să protejăm principiile statului de drept”.