BREAKING Citiți și voi ce-a făcut sluga PSD din fruntea CSM! Este strigător la cer, oameni buni, pe mâinile cui a încăput Justiția României!
BREAKING Citiți și voi ce-a făcut sluga PSD din fruntea CSM! Este strigător la cer, oameni buni, pe mâinile cui a încăput Justiția României! Şefa CSM, Lia Savonea, cere Înaltei Curţi să anuleze sesizarea Curţii de Justiţie a UE privind Secţia pentru magistraţi. Savonea o acuză pe judecătoarea de la Piteşti care a sesizat CJUE că este „semnatara Scrisorii deschise a magistraţilor români pentru susţinerea independenţei Justiţiei”, dezvăluie G4Media.ro .
Președinta Consiliului Superor al Magistraturii, Lia Savonea, cere Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ) să anuleze sesizarea Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind Secţia pentru magistraţi, potrivit unei adrese trimise de CSM la ICCJ, consultată de G4Media.ro .
Solicitarea a fost făcută în cadrul procesului de la ICCJ prin care CSM cere strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Piteşti dintre Consiliu și două asociaţii ale magistraţilor, Forumul judecătoilor din România şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor. Următorul termen de judecată al cererii de strămutare este pe 13 martie.
În completarea cererii de strămutare, Lia Savonea arată că:
- „doamna judecător Anca Andreea Terzea (de la CA Piteşti – n.r.), ce a făcut parte din completul care a pronunţat încheierea din data de 07.02.2019 în dosarul a cărei strămutare o solicităm, este înscrisă în lista magistraţilor care au susţinut memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a <<Legilor Justiţiei>>, adresat domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei şi domnului Mihai Tudose, prim-ministrul României.
- Prin acest memoriu s-a solicitat retragerea proiectului de modificare a <<Legilor Justiţiei>>, fiind formulate critici inclusiv împotriva înfiinţării în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ <<a unei direcţii specializate având competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora>>.
- De asemenea, doamna judecător este semnatara Scrisorii deschise a magistraţilor români pentru susţinerea independenţei Justiţiei prin care se critică în principal aspecte legate de preconizatele modificări ale legilor Justiţiei”.
Pe 7 februarie, Curtea de Apel Pitești a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu recent înființata Secție de investigare a infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului General (PG).
Potrivit deciziei judecătoarei Anca Andreea Terzea, CA Pitești ”sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată), cu privire la următoarele întrebări:
1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
2. Conţinutul, caracterul si întinderea temporala a Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerinţele formulate in rapoartele întocmite in cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român?
3. Articolul 2 corelat şi cu art. 4 al. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei Statului Membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006?
4. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislaţii prin care este înfiinţată şi organizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraţilor?
5. Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcţie a procurorilor care fac parte din această Secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei Secţii?
Este vorba de cea de-a doua sesizare a CJUE de către o instanță din România. Pe 29 ianuarie, Tribunalul Olt a sesizat CJUE cu alte 4 întrebări legate de obligativitatea respectării de către România a recomandărilor Comisiei Europene în cadrul MCV.
În ambele cazuri, Inspecția judiciară condusă de judecătorul Lucian Netejoru și CSM condus de judecătoarea Lia Savonea au formulat cereri de strămutare pentru a bloca sesizarea CJUE.
