Elena Udrea, condamnată definitiv de instanța supremă, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute trebuie să execute pedeapsa, a decis joi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, Udrea merge la închisoare după 7 ani de procese, timp în care a profitat de o decizie a Curții Constituționale pentru a tergiversa dosarul.
Instanța supremă a respins, astfel, contestația în anulare formulată de fostul ministru, în procesul în care a fost apărată de Tudorel Toader. Contestația în anulare i-a fost respinsă cu majoritate de către completul de 5 judecători.
În dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, Elena Udrea a introdus căi extraordinare de atac, profitând de o decizie a Curții Constituționale.
Acum, nu mai există nicio cale de atac, astfel că Elena Udrea trebuie să execute pedeapsa.
Pedepsele în dosarul Gala Bute și fuga Elenei Udrea în Costa Rica
Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.
Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.
Elena Udrea a revenit în România în iulie 2019.
Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018:
- Elena Udrea - şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
- Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea - trei ani de închisoare cu executare
- Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea - un an şi şase luni cu suspendare
- Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
- Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - trei ani de închisoare cu suspendare
- Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - doi ani şi şase luni cu suspendare
- Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.
Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Acuzațiile DNA în acest dosar
Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015.
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
Cum a reușit Udrea să amâne punerea în executare a pedepsei
Elena Udrea a recurs la căi extraordinare de atac și a făcut contestație în anulare după decizia Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.
În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.
În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.
Mai exact, instanţa supremă a întrebat CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. De asemenea, ICCJ a întrebat dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.
Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE.
În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.
