BREAKING! Procurorul General Lazăr, găsit vinovat de CSM/PSD pentru sintagma „inculpați de rang înalt”!
BREAKING! Procurorul General Lazăr, găsit vinovat de CSM/PSD pentru sintagma „inculpați de rang înalt”! Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis luni că procurorul general Augustin Lazăr a încălcat codul deontologic al magistraților când a folosit formularea "inculpați de rang înalt". CSM a admis astfel contestația Inspecției Judiciare față de deciziei Secției pentru procurori, care hotărâse că Lazăr nu a încălcat codul deontologic, au declarat pentru HotNews surse judiciare.
Aceleași surse au precizat că votul a fost "la limită".
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat luni contestația Inspecției Judiciare la decizia Secției pentru procurori, care a stabilit că procurorul general nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când i-a numit "inculpaţi de rang înalt" pe parlamentarii care au modificat legile justiției.
La intrarea la ședința de luni a CSM, procurorul general Augustin Lazăr a spus că exprimarea privind "inculpații de rang înalt” se referă la inculpații de competența Direcției Naționale Anticorupție, care se ocupă cu infracțiuni de nivel mediu sau înalt.
"Este foarte simplu. Inculpați de rang înalt sunt cei care sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție. Dacă vă uitați în lege, așa scrie acolo: DNA e făcută pentru a combate un anume gen de criminalitate, corupția, dar nu la un nivel scăzut, ci la nivel de mijloc și înalt. Cel mai adesea, la nivel înalt. Prin urmare, inculpații DNA sunt inculpați de rang înalt”, a declarat Augustin Lazăr, la sosirea la sediul CSM.
Augustin Lazăr declara în decembrie 2017 că modificările aduse legilor justiţiei sunt menite să slăbească independenţa procurorilor, precizând că o consultare a Comisiei de la Veneţia este obligatorie şi că are pârghiile legale pentru a încerca împiedicarea adoptării actelor.
El i-a numit atunci pe parlamentarii din comisiile speciale "inculpaţi de rang înalt": "În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar".
Inspecția Judiciară s-a autosesizat, iar în luna iunie Secţia pentru procurori din CSM a decis în unanimitate că procurorul general Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când i-a numit pe parlamentarii din comisiile speciale "inculpaţi de rang înalt".
Decizia Secției pentru procurori a fost contestată însă de Inspecția Judiciară.
Harta secretă a justitiei. Culoarele puterii reale. Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE!
Decizia CCR in privinta completurilor de 5 de la ICCJ are efecte anti-justitie seismice asupra sistemului judiciar, unele directe, altele pregatite de alte institutii capturate.
Unul este de imagine - umilirea Curții Supreme in ansamblul ei. O majoritate de judecatori numiti politic, cei mai multi fara anvergura profesionala si cu cariere mai mult politice, au umilit intreaga ICCJ, ii invata meserie pe judecatori de cariera ajunsi la cel mai inalt grad profesional si ii si mai trag de urechi pentru ca ar fi fost partasi la o nelegalitate inventata acum.
Cel mai grav este ca politrucii din CCR declara ca ICCJ "nu este de natura sa ofere garantii cu privire la restabilirea corecta a cadrului legal de functionare a Completurilor de 5 judecatori, revine Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori". Daca ICCJ nu mai este de incredere in privinta tragerii la sorti, cum sa fie in privinta judecatii?, este mesajul implicit al CCR.
Daca cea mai inalta instanta a tarii poate pati asa ceva, fiecare magistrat din tara asta se simte vulnerabil. Asa cum isi si doresc infractorii sa se simta.
Apoi exista cel putin trei scopuri practice.
1.Rejudecarile: deja condamnatii Bica, Udrea, Sova adica toti cei aflati inca in termenul pentru contestatii in anulare se pregatesc sau chiar au apelat la aceasta cale extraordinara de atac servita pe tava.
Cei care au depasit termenul ar putea fi serviti cat de curand tot de CCR, care are la sertar cel putin trei sesizari referitoare fix la constitutionalitatea termenului in care poate fi exercitata contestatia in anulare. Fie vor da buluc la CEDO invocand decizia CCR, desigur.
2. Blocarea ICCJ pe o durata deocamdata nedefinita. Pentru ca ICCJ nemaifiind de incredere, de tragerea la sorti trebuie sa se ocupe CSM. Pe langa faptul ca aceasta este din partea CCR 100% legiferare, in conditiile in care legea nu prevede pentru CSM aceasta atributie, noua insarcinare presupune alcatuirea unui regulament in baza caruia sa fie facuta aceasta tragere la sorti, care regulament la o adica poate fi atacat si el in contencios administrativ de vreun nemultumit ca i-au picat judecatori rai si apoi suspendat.
Pana una alta, exista deja cereri de prelungire a unor masuri preventive care din lipsa de C5 nu au putut fi judecate.
3. Atacul la Livia Stanciu, fosta presedinta ICCJ in mandatul careia instanta suprema a facut istorie si a pus la locul cuvenit multi infractori. Acum se doreste discreditarea dnei Stanciu pentru a forta revocarea domniei sale de la CCR unde deranjeaza cu opiniile separate atat de tare incat s-a incercat cenzurarea lor. Livia Stanciu are, alaturi de Stefan Minea, opinie separata si la aceasta decizie.
Ca dovada stirea falsa despre "darea afara" de la Institutul National al Magistraturii si interpretarile manipulatoare ale cazului Gutau pe care le-am detaliat deja.
4.Revocarea presedintei ICCJ Cristina Tarcea, a carei sanctionare este deja ceruta de judecatoarea CSM Livia Savonea. Chiar motivarea CCR solicita CSM sa ia masuri atunci cand magistratii provoaca asemenea conflicte de natura constitutionala.
Deci daca tragem linie, CCR a descarcat sacul de Mos Craciun pe masa sectiei de judecatori a CSM.
O institutie capturata - CCR - da pasa altei institutii capturate - sectia de judecatori a CSM. Cine sunt cei care primesc pasa?
Pentru sistemul judiciar e de notorietate ca indiferent cine conduce de jure sectia de judecatori a CSM, presedintele ei de facto este Lia Savonea, fosta presedinta a Curtii de Apel Bucuresti, care mentine aceasta instanta sub o suzeranitate de tip feudal.
Dna Savonea este un personaj interesant cu relatii (unii magistrati vorbesc despre o retea) foarte interesante. Este sotia avocatului Mihai Savonea, coleg de cabinet cu Catalin Voicu, capul unei autentice mafii din sistemul judiciar, aflat in inchisoare.
Dna Savonea a emis ani de zile mandate de interceptare pentru DNA, adica are o colectie de informatii extrem de valoroase. De altfel, domnia sa a fost multa vreme extrem de prietenoasa cu ceea ce acum se numeste "statul paralel".
Cand era presedinta CAB ii organiza generalului Dumitru Dumbrava intalnirile cu magistratii. Ele au fost, din punctul meu de vedere, fara probleme de legalitate, cat timp niciun magistrat prezent acolo nu a avut nimic de comentat, desi au participat de-a lungul timpului foarte multi, de la CAB la INM. Dar intalnirile sunt acum demonizate de chiar aliatii dnei Savonea.
Ca sa intelegeti forta Liei Savonea va dau cateva exemple: Alina Ghica, judecatoarea care i-a dat castig de cauza lui Liviu Dragnea si a suspendat completurile de 5, este prietena Liei Savonea, care o tine vicepresedinta a CAB cu delegari de cate 6 luni.
Singurul candiat la sefia sectiei penale a ICCJ, dupa umilirea publica a Mirelei Popescu, respinsa de sectie in pofida valorii profesionale, este fostul purtator de cuvant al CAB in timpul presedintiei dnei Savonea si prieten foarte apropiat al acesteia, judecatorul Daniel Gradinaru. Decizia de numire o va lua sectia de judecatori, deci e ca si luata.
Desi foarte discreta, dna Savonea stie sa-si faca si campanie, mai ales cand joaca in interes personal. A declansat o operatiune fulger de strangere de semnaturi, cu oameni adusi de acasa in weekend, pentru a bloca amanarea prevederii privind pensionarea magistratilor dupa 20 de ani vechime, indiferent de varsta. Anul viitor ar fi avut vechimea necesara si cum probabil va fi presedinta CSM ar fi putut iesi la pensie cu salariul aferent acestei functii, ceea ce i-ar fi adus o pensie gigantica.
Actuala presedinta de jure a CSM este dna judecatoare Simona Marcu, sotia avocatului Gil Vasile, care a luat de la Tel Drum, intre 2011 si 2017, jumatate de milion de lei pentru servicii avocatiale.
Dl Gil Vasile este cel mai discret avocat din Bucuresti. Are venituri foarte mari, potrivit declaratiilor de avere ale sotiei sale, deci ar trebui sa fie renumit, si totusi de domnia sa nu a auzit nimeni, in afara de Tel Drum si Hidro Salt Construct SRL, o firma abonata la bani publci in Vrancea si Bucuresti pe vremea lui Sorin Oprescu.
Dna Marcu are pozitii foarte interesante. De cand e presedinte CSM, Consiliul respinge acuzatiile ca Dragnea ar fi incalcat independenta justitiei, chiar si atunci cand i-a amenintat explicit pe procurorii DIICOT. In schimb, dna Marcu a cerut anchetarea procurorului general Augustin Lazar pentru pozitiile publice privind OUG 13.
Dna Marcu a decis emiterea comunicatului anti UE al CSM dupa Raportul MCV, desi acesta nu fusese votat in plenul CSM si nu reprezenta decat opinia gruparii Savonea.
Si, mai nou, dna Marcu a luat CSM pe persoana fizica de-a dreptul. Forumul Judecatorilor a solicitat oficial CSM revocarea conducerii Inspectiei judiciare, dna Marcu nu a pus solicitarea in discutia plenului CSM, dupa cum ar fi fost normal, si a decis pe cont propriu respingerea solicitarii, dupa cum a si comunicat catre AFJR.
Seful IJ, Lucian Netejoru, acuzat de fals intelectual, pentru ca si-a ascuns apartenenta la Masonerie, si salvat de prescriptie, este insa foarte util la sefia Inspectiei unde a fost reinstalat printr-o Ordonanta de urgenta avizata pozitiv de CSM.
Dar dl Netejoru l-a declarat admis la concursul pentru inspectori judiciari pe sotul dnei judecatoare Gabriela Baltag, o alta judecatoare din gruparea Savonea. Este de notorietate prietenia dintre familiile Baltag si Tariceanu, care isi viziteaza adesea sufrageriile, spun surse din sistemul judicar.
Dna Baltag este judecatoarea care a reclamat ca a fost victima unei tentative de asasinat pentru ca i-ar fi fost retezate cablurile de frana de la masina, iar expertiza a dovedit ca fusesera mancate de sobolani.
Gabriela Baltag este experta in campanie si imagine. Zilele trecute anunta pe grupurile de judecatori cum a obtinut de la premierul Dancila promisiunea ca le va mai da bani din fondul de rezerva al guvernului: "Am plecat de la varianta 0 posibilitati in acest an (atat cat a mai ramas din el) si am reusit sa avem o solutie - in luna decembrie, fondul national de rezerva va fi alimentat si de acolo se va aloca pentru justitie si invatamant. (...) Sa avem incredere! Maine, ministrul de finante va prezenta premierului solutia identificata. Dragilor, desi nu a venit inca Mosul, pare ca nu uita de noi nici in acest an!", scrie dna Baltag.
Si, desigur, elogiile de tip ceausist s-au revarsat imediat: "Gabi Baltag este remarcabila! Nu uita nicio clipa ca este judecator si ii pasa de noi. Ne-a ajutat foarte mult! Nu a fost usor".
Din gruparea Savonea - Baltag mai fac parte judecatoarele Tant si Oprina, prietena de sufragerie cu familia Florin Iordache si cu familia Petcu. Adrian Petcu, fost prefect de Ilfov, unde dna Evelina Oprina a fost presedinte de Tribunal. Li s-a adaugat dna judecator Ghena care a uitat, se pare, de principiile celei care i-a fost mentor si la Galati, si la ICCJ, Livia Stanciu.
De partea cealalta sunt judecatorii Andreea Chis, Mihai Balan si Bogdan Mateescu care, pentru a fi intimidat, a fost trimis la judecata Inspectiei judiciare pentru o postare pe Facebook, la cererea judecatorului CCR Petre Lazaroiu, pentru ca atragea atentia, juridic argumentat, ca mandatul acestuia a devenit neconstitutional.
Este anchetat de inspectoarea Bogdana Orasanu, care a blocat printr-o actiune la CAB acceptata de judecatorul Hortolomei, apropiat dnei Savonea, regulamentul CSM, astel incat nu se poate desemna legal o noua conducere a Inspectiei Judiciare. Un inspector in proces cu CSM ancheteza un membru CSM.
Deci, ca sa tragem linie, gruparea Savonea (Catalin Voicu) - Marcu (Tel Drum) - Baltag (Tariceanu) controleaza: Inspectia judiciara, devenita partial chiar o chestiune de familie, conducerea CAB, sectia penala a ICCJ si noua sectie pentru anchetarea magistratilor a carei conducere practic o numeste, dezvăluie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.
