Botoşani: INSP a modificat codul de deces în cazul asistentei medicale care a murit la 46 de ani
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a modificat, miercuri, codul de deces al asistentei medicale de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" din Botoşani care a decedat în urmă cu două săptămâni, după ce a fost spitalizată ca urmare a contactării virusului COVID-19, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei.
Noul cod de deces stabilit este infectarea cu virusul COVID-19.
Asistenta Lenuţa Buta a murit pe 23 mai într-un spital din Iaşi, decesul fiind pus, în primă etapă, pe seama noului coronavirus. Două zile mai târziu, pe 25 mai, INSP a anunţat modificarea codului de deces al acesteia, ca urmare a faptului că ultimele două teste au fost negative.
Decizia a stârnit nemulţumirea atât a cadrelor medicale de la Spitalul Judeţean Botoşani, cât şi a Sindicatului "Solidaritatea sanitară" din Botoşani, care, pe 26 mai, au solicitat atât INSP, cât şi DSP Botoşani să reanalizeze codul de deces al asistentei medicale de 46 de ani.
Preşedintele Sindicatului "Solidaritatea sanitară", Daniel Bulboacă, a declarat atunci că, atâta timp cât cadrul medical de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" a stat timp de o lună la terapie intensivă ca urmare a stării grave generate de contactarea COVID-19, nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus.
"Noi avem obligaţia, cel puţin morală, să îi facem dreptate colegei noastre. Vom face toate demersurile pentru a modifica reclasificarea cauzelor decesului, aşa cum este şi pe certificatul de deces. COVID-19 este una din cauzele decesului. Nici nu a avut perioada completă din momentul în care a avut ultimul test negativ până la vindecarea bolii, aşa cum este în definiţia din caz. În opinia noastră, nu ştiu cum au gândit autorităţile. Suntem revoltaţi. E puţin spus că suntem revoltaţi. Doar în ipoteza în care încearcă să nu plătească pensia de urmaş băiatului colegei noastre decedate", a afirmat Bulboacă.
La rândul său, şefa Secţiei de boli infecţioase, Valentina Morcov, a susţinut, în aceeaşi zi, că este nedrept ca decesul asistentei de 46 de ani să fie pus pe seama altei boli decât coronavirus.
"Pacientul nu s-a externat la domiciliu vindecat şi a murit după aceea. A murit la câteva zile de la negativare, dar încă era internat în spital şi a murit din cauza afectării pulmonare în infecţia cu coronavirus", a declarat Valentina Morcov.
Potrivit Legii 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-1, urmaşii personalului medical decedat în urma complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului; dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea; scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate. AGERPRES / (A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)
