Botoşani: Coroane de flori depuse de preşedintele CJ la mormintele mătuşilor lui Eminescu de la Mănăstirea Agafton
Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Doina Federovici, a depus, vineri, coroane de flori la mormintele mătuşilor poetului Mihai Eminescu aflate în incinta Mănăstirii Agafton.
Evenimentul a avut loc în premieră şi a fost prilejuit de împlinirea a 171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, în condiţiile în care poetul a fost foarte apropiat de surorile mamei sale.
Mănăstirea din localitatea Agafton a constituit unul dintre principalele locuri de inspiraţie a poetului Mihai Eminescu. Aici, marele poet român a scris şi trei dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, ''Fiind băiet, păduri cutreieram'', ''Călin (file din poveste)'' şi ''Mai am un singur dor''.
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES
Una dintre surorile mamei sale, Olimpia Iuraşcu, a fost stareţ la Mănăstirea Agafton, iar poetul obişnuia să îşi petreacă vacanţele de vară la mătuşa sa, distanţa dintre mănăstire şi Ipoteşti fiind de doar câţiva kilometri.
Istoricii spun că Eminescu stătea săptămâni întregi la Agafton, acolo unde îi plăcea să participe la viaţa de mănăstire şi să cânte alături de măicuţe, dar şi să asculte poveştile acestora.
Alături de Olimpia Iuraşcu, la Agafton au trăit şi alte două surori ale Ralucăi Iuraşcu (mama lui Eminescu), respectiv Sofia şi Fevronia. Cele trei măicuţe sunt înmormântate în cimitirul mănăstirii, lângă Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită la 1747. Olimpia Iuraşcu, care a fost stareţ între 1887 şi 1902, îşi are locul de veci în spatele altarului vechii biserici, având o plăcuţă distinctivă care confirmă faptul că a fost mătuşa lui Eminescu.
Mănăstirea de maici de la Agafton - comuna Curteşti se află la nouă kilometri de municipiul Botoşani. Ansamblul Mănăstirii Agafton a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Botoşani din anul 2004, fiind compus din Biserica "Pogorârea Sf. Duh", datând din perioada 1838-1843, Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" - datând din anul 1747, 54 de chilii mănăstireşti - datând din secolele XVIII-XIX, cinci fântâni, două anexe gospodăreşti, dar şi turnul clopotniţă.
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES
Lăcaşul de cult, construit într-o zonă împădurită, este ctitoria ieromonahului Agafton, care se retrăsese ca pustnic, împreună cu doi ucenici, în pădurile din apropiere. Acolo a trăit ca sihastru timp de zece ani în post şi în rugăciune.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aşezământul a devenit mănăstire de călugăriţe.
Ulterior, prin Decretul 410/1959, Mănăstirea Agafton a fost desfiinţată abuziv, aici fiind organizat, în baza Decretelor 218/1960 şi 712/1966, Căminul de Bătrâni cu handicap Agafton.
După Revoluţie, în luna martie 1991, Mănăstirea Agafton a fost reînfiinţată ca mănăstire de maici, printr-o decizie a Mitropoliei. AGERPRES / (A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)
