Bordea (CSM): Sistemul judiciar nu e pregătit să preia aproximativ un milion de dosare de insolvență
Judecătorul Adrian Bordea, membru CSM, susține că sistemul judiciar nu poate să preia aproximativ un milion de dosare de insolvență și că este nevoie de o modificare a structurii de personal și a infrastructurii sistemului judiciar.
"Sistemul judiciar nu e pregătit la acest moment să preia aproximativ un milion de dosare (de insolvență — n.r.). Conexă acestui act normativ trebuie obligatoriu o modificare privind structura de personal și nu numai de personal a sistemului judiciar, dar și infrastructura sistemului judiciar, care nu va mai avea unde să judece și cu cine să judece. Aici este o problemă extrem de complicată, pe care eu v-aș ruga să o aveți în vedere: numărul de judecători, numărul de grefieri, săli de ședință sau spații în care să își desfășoare activitatea.
Dacă 800.000 sau un milion de dosare vor apărea în sistemul judiciar, evident că acesta nu va putea face față cu resursele actuale", a spus Bordea în dezbaterile de la Comisia juridică din Camera Deputaților pe proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice.
El a precizat că la tribunale volumul de activitate a fost de 565.611 dosare la un număr de 1.507 judecători. La nivelul curților de apel, 257.000 de dosare la 817 magistrați iar la judecătorii — 1.422.000 de dosare la 2.058 de magistrați.
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu, a subliniat că instituția susține necesitatea ca forma legii insolvenței persoanelor fizice să instituie un echilibru între debitor și creditor și aplicarea legii să fie atent supravegheată iar eventualele excese să fie sancționate.
"Impactul unei eventuale implementări a legii fără a ține cont de poziția comunității bancare constă în afectarea indicatorilor de prudență bancară și reducerea creditării persoanelor fizice, ceea ce ar duce la afectarea consumului și a dezvoltării economice, deci la un efect invers.
Argumentele în favoarea legiferării insolvenței persoanelor fizice trebuie să fie însoțite de un studiu absolut riguros care ține cont de particularitățile economiei românești și care să arate impactul global pe care îl produce. Considerăm că o eventuală reglementare legislativă privind insolvența persoanelor fizice trebuie să facă obiectul unui proces temeinic, care să aibă la bază o cercetare riguroasă și aportul tuturor entităților implicate. Elaborarea unei legii privind insolvența persoanelor fizice să nu fie influențată de presiuni sau de constrângeri de timp, fiind un subiect pe termen foarte lung", a susținut Dănescu.
La rândul său, directorul juridic Băncii Naționale, Alexandru Păunescu, a arătat că un astfel de act normativ trebuie să asigure menținerea unei stabilități financiare prin disciplina de plată și a propus înființarea unei comisii pentru a ajunge la o formă optimă a acestui act normativ.
"Trebuie să ne asigurăm că se evită hazardul moral și abuzuri din partea debitorilor în vederea evitării subminării disciplinei de plată. Aș face o propunere de constituire a unei comisii formate din reprezentanții tuturor părților implicate. (...) Mi-aș exprima rezerva că s-ar putea ajunge la un act normativ care să satisfacă toate părțile într-un timp atât de scurt — lipsa a cel puțin a unui studiu de impact în ceea ce privește acest act normativ", a afirmat Păunescu.
Prim-vicepreședintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), avocatul Gheorghe Piperea, a susținut că această lege este absolut necesară.
"Nu doar cei care sunt în situația de a avea credite în franci elvețieni sunt în măsură să beneficieze sau să se supună și acestei reglementări. Reamintesc că sunt peste 800.000 de persoane care sunt în situația de debitori neperformanți, astea sunt cifre de la Biroul de credit, și în consecință și pe ei în interesează să se pună cumva sub o protecție a tribunalului", a afirmat Piperea.
Totodată, reprezentantul Consiliul Investitorilor Străini, Speranța Munteanu, a explicat că în urma unor analize s-a ajuns la concluzia că infrastructura în momentul de față nu este pregătită să preia implementarea unei astfel de legislații.
"Un element care nouă ni se pare că lipsește prin comparație cu ceea ce se găsește în legislația europeană și în practica europeană în insolvența persoanelor fizice este instituția care să facă analiza și să dea informația către instanțe și administratorii judiciari cu privire la ceea ce se consideră în fiecare an un grad de supra-îndatorare și mai ales un nivel minim de trai decent pentru persoana aflată în insolvență.
Franța, Irlanda și celelalte state au instituții specializate, ele sunt parte a legislației insolvenței persoanelor fizice și credem că fără o astfel de instituție existentă s-ar crea un dezechilibru, care ar putea să ducă chiar la dezechilibru economic", a spus Speranța Munteanu.
Comisia juridică din Camera Deputaților a discutat miercuri proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice. La discuții au participat și reprezentanți ai CSM, ARB, BNR, UNPIR, CIS, MJ, ANPC.
AGERPRES
