Bombele din economie lăsate de guvernarea PSD
„Deficitul la nouă luni este cu 0,8% mai mare decât era consemnată execuția la 9 luni anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit. (…) Angajamentele sunt copleșitoare și nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni, ci angajamente substanțiate în acte normative. Nu se înțelege magnitudinea acestor angajamente. Cu mare non-șalanță se vorbește despre menținerea calendarului. (…) În condiții neschimbate, dacă s-ar menține, suplimentul este 3-4% din PIB în 2020. Din cauza asta simt că nu există sentimentul proporției, ar fi un șoc pentru buget”, explica, recent, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„Va fi o recesiune similară cu cea din 2008, una anormală”, avetiza, zilele trecute, și Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În ultima vreme, semnale de alarmă cu privire la impactul politicii bugetare dusă de guvernarea PSD-ALDE au curs constant. Impactul măsurilor luate deja se resimte în economie, dar, inevitabil, va pune presiune și pe marja de acțiune a guvernelor viitoare.
Din punct de vedere politic, problema se pune cu atât mai acut cu cât România se află la doar câteva zile de o posibilă schimbare de garnitură la Palatul Victoria, în condițiile în care luni este programat să aibă loc votul de învestitură a Cabinetului Orban.
O trecere în revistă a principalelor bombe din economie, lăsate în urmă de Guvernul Dăncilă, ar putea oferi o imagine mai realistă asupra urgențelor care bat la ușa noii echipe guvernamentale.
Datoria publică în creștere și fără o reflectare pe măsură în inițiative menite să propulseze creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Deficitul bugetar se află deja aproape de limita maximă (3%).
Schemele de personal umflate, din administrația publică și aparatul de stat.
Companiile de stat, tratate de guvernarea PSD-ALDE ca surse imediate de bani la buget și devenite feude pentru angajări pe cirterii clientelare.
Ordonanța 114 a bulversat mai multe paliere ale economiei. Acesta este deja un lucru binecunoscut, dar ceea ce urmează este la fel de complicat, întrucât îndreptarea situației nu poate fi făcută nici repede, nici fărăo resemnare parțială, întrucât actul normativ a produs deja efecte.
Situația investițiilor în perimetrele de la Marea Neagră. Discuțiile alambicate pe Legea off-shore, ca și unele prevederi din OUG 114 au alterat interesul pentru România al marilor jucători internaționali de pe acest palier.
Legea pensiilor – va pune la încercare capacitatea oricărui guvern, de orice culoare politică, de a suporta creșterile și ritmul lor, așa cum au fost lăsate moștenire de guvernarea PSD-ALDE.
„Industria” PNDL, o zonă de cheltuire a banului public aflată pe nisipuri mișcătoare, și din perspectiva resurselor financiare, dar mai ales din perspectiva modului în care ele sunt angajate, ca și a lipsei de transparență care a domnit în ultimii ani.
Prețurile la energie continuă să crească.
Atragerea fondurilor europene are nevoie de resuscitare.
Acuratețea datelor raportate până acum de guvern. Nu este exclus ca, la anumite capitole, o nouă echipă instalată la Palatul Victoria să descopere discrepanțe între ceea ce se știa până acum și realitatea din teren. Guvernarea PSD-ALDE nu a dus lipsă de acuzații privind umflarea sau diminuarea artificială a unor cifre-cheie.
De notat, ca o aducere la zi a situației, că deficitul bugetului general consolidat s-a majorat semnificativ. E vorba de datele corespunzătoare primelor nouă luni ale lui 2019, nivelul atins fiind de 27 miliarde de lei, adică cu peste 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Deficitul bugetar calculat acum atinge 2,62% și există semnale că nu va fi posibilă încadrarea în ținta de deficit de 3%. SURSA: Universul.net
