BOMBA nopții! Secția Specială PSD pune presiune pe Curtea Supremă pentru a-l ajuta pe Dragnea! Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE!
BOMBA nopții! Secția Specială PSD pune presiune pe Curtea Supremă pentru a-l ajuta pe Dragnea! Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE făcute de jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com ! Avocatii lui Liviu Dragnea stiu ca boala nu il poate scuti pe inculpat la infinit de sentinta finala, dupa ce in prima instanta a fost condamnat la 3 ani si jumatate de inchisoare cu executare pentru instigare la abuz in serviciu in dosarul "Bombonica". Si atunci se pare ca a fost aruncata in lupta cea mai feroce arma, ca un pistol incarcat pus la tampla judecatorilor ICCJ.
La termenul din 18 martie, de la care dl Dragnea a absentat din motive de boala, au fost audiati martorii care si-au mentinut acuzatiile defavorabile presedintelui PSD, iar la urmatorul termen urmeaza sa fie audiati inculpatii. Avocatilor li s-a pus in vedere sa se pregateasca sa puna concluziile, deci ar putea fi vorba despre ultimul termen.
Asta ar insemna ca dl Dragnea nu ar prinde fara decizie definitiva luna iunie cand una dintre judecatoare ar urma sa se pensioneze. Daca ar fi reusit, avea sansa reluarii procesului, cum s-a intamplat in prima instanta, dupa pensionarea judecatoarei Ana-Maria Dascalu.
Daca dl Dragnea va fi din nou bolnav si la viitorul termen, instanta are la dispozitie doua variante pentru ca apelul sa nu se blocheze. Fie renunta la audierea dlui Dragnea, pentru ca nu este obligata sa-l reaudieze, domnia sa fiind cel care a cerut sa fie audiat.
Fie aplica art 350 al 2 din CPP care permite instantei ca pentru motive intemeiate sa tina sedinta de judecata si in alt loc decat sediul instantei. Deci daca dl Dragnea va ramane nedeplasabil, se poate duce completul la el sa-l audieze.
Sub presiunea art 350 s-a insanatosit si Catalin Voicu, cel care inainte de condamnarea defintiva a fost mereu foarte bolnav, chiar in preajma termenelor de judecata.
Planul de evitare a condamnarii pare sa fi iesit la suprafata la temenul din 18 martie, cand avocatii dlui Dragnea, Flavia Teodosiu si Marian Nazat, si avocatul inculpatei Olguta Sefu, Toni Neacsu, au invocat o exceptie de nelegalitate a completului de judecata care a pronuntat prima sentinta (Pistol, Arghir, Epure), deoarece acesta nu ar fi fost un complet specializat, dupa cum cere Legea 78/2000. Aceiasi avocati nu au invocat exceptia in fata completului de fond pe care il contesta, dar o fac acum, la un pas de sentinta finala.
Planul avand ca berbece aceasta exceptie pare o incercare de reeditare a loviturii din cazul completurilor de 5 judecatori.
Cum a fost construit?
Desigur ca primul element a fost Decizia CCR nr. 685/2018, care a aruncat in aer completurile de 5 judecatori, dand tonul acestui tip de contestari. Nu dupa mult timp, Qmagazin - publicatie sageata pentru atacurile asupra justitiei, lansa teza ca si completurile de 3 ar fi nelegale deoarece nu ar fi fost trase la sorti, ceea ce legea nu cere. Teza pare sa fi fost abandonata, deoarece efectele ar fi fost la nivelul tuturor instantelor, deci de o magnitudine incalculabila.
Tot anul trecut, in mod surprinzator Curtea de Apel Suceava s-a trezit din senin sa invoce un recurs in interesul legii (RIL) "in sensul de a stabili daca necompetenta materiala procesuala a sectiei/ completului specializat este o exceptie de ordine publica sau privata".
Decizia civila nr 17/2018 a completului RIL a stabilit ca "necompetenta materiala procesuala a sectiei/completului specializat este de ordine publica". Este important pentru ca incalcarea normelor de ordine publica se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.
Deci, nulitatea ar fi atrasa si de chestiunea specializarii completului, nu doar de compunerea lui. A fost un RIL invocat de avocatii din procesul lui Dragnea, care au tras prevederile lui, referitoare la instante civile, catre cele penale, chiar daca Decizia a fost pronuntata dupa condamnarea in prima instanta.
Curtea de Apel Suceava este una extrem de apropiata Liei Savonea. Spre exemplu, la Suceava a fost mosita si emisa declaratia presedintilor de curti de apel care si-au exprimat ingrijorarea privind protocoalele secrete, pasa perfecta servita lui Tudorel Toader pentru ca la randul sau sa dea pasa catre CCR, iar efectul sa fie decizia care este pe cale sa invalideze toata supravegherea tehnica din dosare.
Cu doua saptamani inainte de invocarea exceptiei care priveste inexistenta completului specializat in prima instanta, in mod absolut inexplicabil Sectia speciala pentru investigarea magistratilor (SS) a trimis la ICCJ o adresa in care solicita detalii despre hotararile de colegiu ICCJ referitoare la constituirea completurilor specializate.
Adresa, a carei existenta mi-a fost confirmata de mai multe surse judiciare de maxima credibilitate, este semnata de presedintele SS, Gheorghe Stan si nu invoca niciun motiv pentru care SS solicita date despre completurile specializate.
Deci, cu doua saptamani inainte ca Dragnea sa ceara ICCJ sa ii accepte o exceptie care sa-i anuleze sentinta, SS cere explicatii de la ICCJ exact pe subiectul exceptiei invocata de Dragnea.
Este foarte greu de evitat concluzia ca SS a pus, metaforic vorbind, un pistol pe masa ICCJ. Solicitarea nemotivata in niciun fel venita din partea sectiei care ancheteaza magistrati poate fi interpretata ca o amenintare pentru ipoteza ca ICCJ nu ii va face pe plac lui Drangea? Judecatorii, atat cei din complet cat si cei din colegiul de conducere al ICCJ, se pot simti amenintati cu ancheta penala daca nu admit exceptia salvatoare pentru Liviu Dragnea?
Si pentru ca presiunea sa fie si mediatica, atat sageata Qmagazine, cat si televiziunile de casa ale Puterii s-au pus pe tocat si amenintat ICCJ.
De ce ar fi nevoie de o asemenea presiune? Pentru ca admiterea exceptiei ar insemna ca ICCJ sa incalce hotarari judecatoresti definitive.
Intr-adevar, Legea 78/2000 spune la art art. 29 (1): "Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate".
In 2004 aparea Legea 304 de organizare judecatoreasca, apoi era modificata in 2011. Art 35 spune ca in "cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate". La fel in art 36 pentru tribunale. In schimb, art 19 al 3 al L 304 prevede ca "la inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate".
Deci o diferenta esentiala intre un text imperativ - "functioneaza" si o posibilitate lasata la latitudinea colegiului ICCJ.
De ce aceasta diferenta explica doua hotarari definitive ale completului de 5 al ICCJ.
Prima este Decizia 233/2012 care statueaza: "la Instanta Suprema, la nivelul sectiei penale, judecatorii solutioneaza toate tipurile de cauze ce intra in competenta instantei supreme, nefiind repartizati pe complete specializate in judecata unui anumit gen de cauze, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori a apreciat ca nu poate fi pusa in discutie o eventuala nelegala compunere a completului de judecata".
A doua este Decizia 18/2014 in care completul de 5 judecatori a avut de solutionat exact o cerere de recurs care invoca nelegala compunere a completului de fond de la ICCJ care nu era unul specializat conform art 29 din Legea 78. Deci o situatie identica cu procesul lui Dragnea.
Detalii jurisprudenta - Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei
Completul de 5 a stabilit: "referitor la aceasta critica Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori, apreciaza ca este nefondata. (...)
Desi in art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificata si republicata, se arata ca judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie sau asimilate acestora se constituie complete specializate, competenta functionala si materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atat ca instanta de fond cat si ca instanta de recurs, este prevazuta in art. 29 C. proc. pen., fara a fi nevoie de o investire speciala.
In raport cu specificul competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a judeca cauzele in prima instanta dupa calitatea persoanei, fiind cea mai inalta instanta nationala, judecatorii sectiei penale sunt investiti sa judece in prima instanta toate cauzele date in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusiv cauzele care au ca obiect infractiuni de coruptie sau infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.
In acelasi sens este si Ordinul nr. 1 din 2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care se stabileste, potrivit dispozitiilor art. 28 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ca toti judecatorii de la sectia penala sunt investiti sa judece in prima instanta toate cauzele date in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusiv cauzele care au ca obiect infractiuni de coruptie sau asimilate acestora."
Iata de ce completul ICCJ nu poate decide decat cu "pistolul SS la tampla" sa admita exceptia vitala pentru Liviu Dragnea. Daca procesul s-ar relua de la fond, implinirea termenului de prescriptie ar fi inevitabila.
Dar se pare ca planul a luat in calcul si posibilitatea ca ICCJ sa nu cedeze si sa respinga exceptia. Care ar fi urmatorul pas scrie pe Facebook avocatul Toni Neacsu: "Cum ajungen la CCR, asta e intrebarea".
Cel mai probabil pe calea unui conflict folosind paragraful 122 din Decizia CCR 26/2019: "Astfel, instantele judecatoresti, indiferent de denumirea lor, au rang constitutional si pot fi parte in cadrul conflictelor juridice de natura constitutionala atat in mod global, in cazul unor practici judiciare generalizate, cat si in mod individual, atunci cand se constata incalcari punctuale ale Constitutiei prin hotararile judecatoresti pronuntate".
Este un pragraf asupra caruia am atras atentia de la publicarea Deciziei pentru ca reprezinta calea pe care CCR va incepe sa cenzureze hotarari judecatoresti, ceea ce este o aberatie legislativa pe care nu ar avea insa cine sa o sanctioneze. Este foarte probabil ca Liviu Dragnea sa impinga lucrurile pana acolo pentru a scapa.
Intrebarea este doar cine sa sesizeze conflictul. Titularii dreptului de a sesiza sunt: Presedintelui Romaniei (exclus as zice); presedintele unei Camere; premierul; presedintele CSM, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
