BOMBA nopții! MITĂ de lux de la PSD pentru șefii din Justiție! Oameni buni, sunt diabolici!
Mită de lux de la PSD pentru șefii din Justiție! Răsfăţ pentru şefii magistraţilor. Zeci de judecători şi de procurori cu funcţii de conducere pot primi locuinţe de protocol, potrivit unei hotărâri de Guvern, care a intrat luni în vigoare. Specialiştii spun că măsura este discriminatorie şi creează o categorie de privilegii nemeritate.
Începând de luni, şefii de instanţe şi de parchete din Capitală, dar şi membrii Curţii Constituţionale, au dreptul la locuinţe de protocol. Sunt însă şi anumite condiţii impuse privilegiaţilor: magistraţii nu trebuie să aibă case pe numele lor în Bucureşti, iar cheltuielile de cazare să nu depăşească plafonul de 55.000 de lei pe an, adică peste 4.500 de lei lunar (aproape 1.000 de euro), dezvăluie Adevărul.
Guvernul actualizează anual, prin hotărîre, plafoanele pentru locuinţele de serviciu ale miniştrilor şi secretarilor de stat care nu au în proprietate locuinţe în Bucureşti, asigurate din fondul locativ administrat de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“ (RA-APPS).
Pentru anul acesta, Executivul le-a pregătit o surpriză plăcută magistraţilor cu funcţii introducând-i pe lista celor care pot primi o locuinţă de la RA-APPS. Este vorba de magistraţii Curţii Supreme, membrii Curţii Constituţionale, preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor, precum şi preşedinţii secţiilor din cadrul acestor instanţe, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asimilaţii acestora, procurorii-şefi ai direcţiilor şi secţiilor din cadrul Ministerului Public şi adjuncţii acestora, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi adjuncţii acestora, prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii şi adjuncţii acestora.
Şefii magistraţilor, asimilaţi miniştrilor
Astfel, magistraţii din această categorie au fost asimilaţi demnitarilor care ocupă funcţii de viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum şi funcţii asimilate celei de ministru. „Persoanele (...) care nu deţin în proprietate exclusivă ori în coproprietate imobile cu destinaţia de locuinţă în municipiul Bucureşti, beneficiază, pe durata mandatului sau a raportului de serviciu, în limita unui plafon maxim anual de 55.000 lei, de decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosinţa imobilelor cu destinaţia de locuinţă, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi propuse în vederea vânzării“, prevede Hotărârea de Guvern 129/2018, care a intrat luni în vigoare. Experţii spun că 4.500 de lei lunar îi ajung unui magistrat să închirieze un apartament de lux ultracentral sau chiar o vilă întreagă.
O măsură discriminatorie
Specialiştii nu văd cu ochi buni această măsură, atrăgând atenţia că este discriminatorie. „Vorbim de un venit care, în cazul muritorilor de rând, este unul impozabil. Sumele pentru compensarea chiriilor pentru magistraţi nu sunt impozabile. Mai mult, în contextul în care avem un principiu constituţional care se referă la nediscriminare şi la egalitate în faţa legii îmi este greu să cred că un şef de tribunal este mai egal în faţa legii decât un judecător simplu. Pe de altă parte, se dă naştere unei situaţii care nu este foarte bună pentru justiţie. Se naşte o competiţie care este neloială, aceste avantaje crează o discriminare. Pot fi cazuri temeinice, când un magistrat este detaşat 6 luni şi nu există altă posibilitate. Nu poţi face o regulă ca toţi care nu au case să primească gratis de la stat“, este de părere avocatul Daniel Fenechiu.
Specialistul spune că unii dintre magistraţi ar putea urmări special aceste privilegii, aşa cum au procedat şi mulţi parlamentari. „Se poate ajunge la o practică la care apelează şi mai mulţi parlamentari. Unii şi-au trecut casele pe numele unor apropiaţi pentru a putea primi suma aia forfetară de 6-7.000 de lei pe lună pentru locuinţă. Nu e în regulă treaba asta“, a mai spus Daniel Fenechiu.
Ce spun magistraţii
În schimb, magistraţii sunt de acord cu noile drepturi acordate de stat, dar spun că acestea ar trebui extinse în cazul tuturor judecătorilor şi procurorilor. „RA-APPS are destule locuinţe care stau goale şi care ar putea fi închiriate şi magistraţilor. În felul acesta, nu s-ar mai deconta sume destul de mari în Bucureşti, unde o chirie ajunge la 600 de euro. Au fost discuţii că se decontează chirii prea mari, în condiţiile în care statul are locuinţe disponibile. În felul acesta s-ar face o economie destul de serioasă. Eu cred că măsura trebuia să fie mai largă, să vizeze toţi magistraţii, nu numai pe cei cu funcţii de conducere. De exemplu, într-un bloc intră 800 de magistraţi. Dacă ai o chirie de 500 de euro, rezultă o sumă de 400.000 de euro, bani care s-ar putea economisi. Banii din plafonul stabilit de hotărârea de guvern ajung tot la stat, nu la privaţi“, explică Bogdan Gabor, preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România şi fost vicepreşedinte al CSM.
Cât plăteşte statul pentru chiriile magistraţilor
În prezent, magistraţii care nu au case beneficiază de compensarea chiriei, în baza unui ordin comun al Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
De prevederile actului normativ pot beneficia judecătorii, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex (inclusiv soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor) care nu beneficiază de locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea şi cărora nu li s-a acordat locuinţă de serviciu, au dreptul la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nici nu se impozitează. Ordinul mai prevede că nu se poate acorda compensare în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II.
Potrivit Ministerului Justiţiei, în perioada ianuarie 2014 - septembrie 2017, la nivel naţional, s-au achitat, pentru decontarea chiriilor de către judecători şi personalul auxiliar 286 de milioane de lei (peste 63 de milioane de euro). Suma plătită de Ministerului Public pentru decontarea chiriei şi a transportului de către procurori şi personalul auxiliar este, în perioada 2014 - 2017 de peste 100 de milioane de lei (aproximativ 22 de milioane de euro).
