Întrebarea este pe buzele tuturor, după ultimele declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron. De ce a ieșit președintele Franței la rampă cu asemenea amenințări și ce ascund acestea, explică, pentru „Adevărul“, mai mulți experți în securitate.

Declarația lui Emmanuel Macron, potrivit căreia trupe NATO ar putea lupta în Ucraina, a stârnit o adevărată furtună. Întâmpinată cu urale la Kiev, declarația liderului de la Palatul Élysée a fost imediat contrazisă chiar de cei mai apropiați aliați ai Franței, în frunte cu SUA, Germania și Marea Britanie. Nu în ultimul rând, Moscova a reacționat nervos și a profitat de mingea ridicată la fileu pentru a acuza încă o dată NATO că intervine direct în conflictul ruso-ucrainean și a amenințat cu un război total.

Totuși, există analiști geopolitici care se întreabă dacă nu cumva Macron a trădat, fără să vrea, un plan deocamdată neasumat de NATO și dacă nu am putea asista la o confruntare directă între Alianță și Federația Rusă, pe viitor.

Expert în securitate și lector la Universitatea Syracuse, una dintre cele mai importante universități din Statele Unite, Marius Ghincea decriptează pentru „Adevărul” mesajul lui Macron.

Poziții maximaliste, dar netraduse în fapte

„Modul în care eu interpretez decizia francezilor este, pe de-o parte, tendința generală a francezilor de grand state standard, tendința francezilor de a adopta poziții foarte maximaliste, dar pe care nu au nicio intenție să le traducă în fapte. Și este, în principal, din punctul meu de vedere, o reacție la critica venită din partea Germaniei și a altor state aliate de pe flancul estic cu privire la faptul că ajutorul militar francez pentru Ucraina este insuficient, mai ales raportat la forța extraordinară și posibilitățile Franței”, spune Marius Ghincea. În opinia sa, nu există riscul ca Franța sau alte țări NATO să intervină direct în conflict, chiar dacă de-a lungul timpului au mai existat voci care au cerut o confruntare directă cu Rusia. „Mi-e greu să cred că Franța sau alți aliați din NATO au vreun interes direct să intervină cu forțele proprii în Ucraina, având în vedere riscurile strategice pe care acest lucru l-ar implica pentru Alianță și faptul că poate duce la o escaladare semnificativă a lucrurilor”, adaugă Ghincea.

În acest moment, chiar dacă nu lasă să se vadă, în spatele unității și a deciziei de a sprijini Ucraina, există o serie de tensiuni în NATO. Posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă este doar unul dintre motive. Aliații din Europa nu se înțeleg în privința politicii pe care ar trebui să o adopte. Dacă Franța și alte țări apropiate ei susțin că este nevoie de o anumită autonomie strategică europeană, iar Macron a spus în repetate rânduri că ar fi nevoie de o armată europeană, țări ca Germania preferă o colaborare mai strânsă cu SUA, fără însă a i se subordona în totalitate. În fine, țările din estul Europei, inclusiv România, mizează 100% pe Statele Unite și au o anumită reticență față de cele două superputeri europene, Franța și Germania.

Pe măsură ce alegerile din SUA se apropie, iar Trump pare de neoprit, cele mai multe țări europene iau în calcul să susțină poziția franceză. Însă lipsa unei unități de opinii nu se oprește aici. Există și alte motive, la prima vedere necunoscute.

„Franța are interesul acum sau dorința ca Uniunea Europeană sau statele membre să nu cumpere arme de pe piețele externe din Coreea de Sud, din alte țări, tocmai pentru a sprijini reînnoirea acestei industrii de apărare europene, astfel încât să avem din nou o formă de autonomie industrială. Autonomie strategică, dar în ceea ce privește industria de apărare. Și aici este o altă fricțiune, pentru că francezii vor ca statele membre să cumpere doar din Uniunea Europeană echipamente și muniție, pe când state precum Cehia sau Polonia sau inclusiv România vor să nu existe limită, să poată să cumpere și din Asia, și din America, și de peste tot”, conchide Marius Ghincea.

Rusia trebuie adusă la o înțelegere

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din Comandamentul NATO din Italia, consideră că semnalul tras de președintele Macron este o avertizare adresată Rusiei. „Kremlinul este într-o poziție incomodă acum. Practic, vorbim de o încercare de tatonare a poziției Rusiei. Este un pas înainte, Rusia trebuie adusă la o înțelegere. Atenție, nu vorbim de participarea unor trupe aliate în Ucraina, ci a unor militari străini conform acordurilor bilaterale. Deci nu NATO. Cu toate astea, lovirea unor astfel de trupe care s-ar afla pe teritoriul Ucrainei ar însemna un război cu NATO. «Să vă opriți! Avem o linie roșie!», este practic mesajul Aliat către Rusia. Oricum, părerea mea este că suntem departe de momentul în care trupele Aliate vor pune piciorul în Ucraina. Chiar dacă vorbim numai de instrucția forțelor sau sprijin la deminare, deci nu de trupe luptătoare. Repet, este un avertisment transmis Rusiei și cam atât”, a precizat Constantin Ciorobea.

Testarea inamicului

Conform experților, Macron a reușit să implementeze o idee. „Cu ceva timp în urmă ne feream să ne gândim să dăm Ucrainei sisteme moderne de armament, dar acum avem alte discuții”, a declarat un alt expert pentru „Adevărul”. „La război testezi inamicul. Asta a făcut președintele Macron. Totuși, aici pare să fie o problemă. Pare că președinte Macron a făcut totul de capul lui, dar nu sunt convins. Dacă prima variantă este valabilă, nu este deloc în regulă, pentru că înainte de a face asemenea afirmații trebuia discutat cu Aliații și mai ales cu SUA. Oricum, după părerea mea, în Ucraina nu poate trimite trupe vreo țară NATO pentru că avem pericol de escaladare”, a subliniat expertul militar Aurel Cazacu.

Strategie de răspuns la atacuri rusești

La rândul lui, politologul Cristian Pîrvulescu a afirmat că nu există motive de teamă privind escaladarea tensiunilor cu Rusia după ce președintele francez Emmanuel Macron a spus recent că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, conform stirileprotv.ro.

„Astăzi nu există un consens cu privire la desfășurarea trupelor terestre într-o manieră oficială, intenționată și aprobată. Dar nimic nu trebuie exclus, nicio opțiune. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a declarat Macron, pe 26 februarie, provocând reacții atât în Occident, cât și la Moscova. Politologul crede că afirmația președintelui francez nu a fost o scăpare și că este vorba despre „o strategie pentru a răspunde atacurilor rusești”.

„Nu a existat consens, a spus-o foarte clar Macron și se pare că discuția a fost mai degrabă una marginală. Dar, așa cum au spus experții militari, este un mesaj care se transmite Moscovei: ar putea ca acest lucru să se întâmple. La Paris deja toată opoziția de dreapta și de stânga îl critică pe Macron. Cancelarul german, prim-ministrul suedez au declarat că nu trimit trupe. În egală măsură, președintele ceh și prim-ministrul polonez. Deci nu se pune problema”, a explicat Cristian Pîrvulescu. „Rusia a înțeles foarte bine semnalul, pentru că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, spune: există riscul unui război. Dar acest lucru nu înseamnă că va exista un război, ci că la nivelul declarațiilor am atins o nouă etapă”, a adăugat politologul.

Reamintim că NATO a comunicat că nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt comunitar, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate. „NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizaţi, scrie Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina „nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, „consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, „trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.