BOMBĂ în Dosarul Mineriada! MApN declasifică documente-secret de stat solicitate de Parchetul General!
Bombă în Dosarul Mineriada! MApN declasifică documente-secret de stat solicitate de Parchetul General! Ministerul Apărării Naționale urmează să declasifice o serie de documente emise de minister în luna iunie a anului 1990 și clasificate în prezent ca secrete de stat, solicitate de către Parchetul General pentru cercetările în dosarul penal privind minieriada din 13-15 iunie 1990, însă accesul publicului la acestea ar putea fi în continuare restricționat, se arată într-un document guvernamental, dezvăluie Profit.ro .
Potrivit sursei citate, este vorba despre o "notă raport", precum și despre "situații centralizatoare privind produse și bunuri materiale", documente emise de MApN în iunie 1990, referitoare la activitatea ministerului și clasificate ca secrete de stat. "Având în vedere obiectul dosarului penal nr. 47/2014, Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care instrumentează cauza, a solicitat declasificarea informațiilor clasate secrete de stat, nivel de secretizare , cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naționale în luna iunie 1990 (...), întrucât dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare", se menționează în document.
Totuși, accesul publicului la acestea ar putea fi în continuare restricționat, documentul menționând că consultarea acestor documente se va face în conformitate cu articolul 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Acolo se stipulează că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare. De asemenea, se invocă Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, care prevede că documentele privind interesele naționale, referitoare la siguranța și integritatea națională, se pot da în cercetare doar după 100 de ani de la crearea lor.
Legea respectivă mai stipulează că documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi folosite pentru cercetare științifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acțiuni educative, elaborarea de publicații și eliberarea de copii, extrase și cerificate și pot fi consultate, la cerere, de către cetățeni români și străini după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unității care le-a generat sau le deține. Pe de altă parte, documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau iîn cercetare, iar din această categorie fac parte documentele care privesc siguranța, integritatea teritorială și independența statului român, care pot leza drepturile și libertățile individuale, sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare sau nu sunt prelucrate arhivistic. Stabilirea documentelor respective se face de către deținătorul legal al acestora.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, în 23 decembrie 2016, că în dosarul cunoscut sub numele de "Mineriada 13 - 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiuni contra umanității, față de Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale și Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare. În același dosar a fost pusă în mișcarea acțiunea penală, pentru infracțiuni contra umanității, și față de amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sârbu, fost șef de cabinet și consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”. De asemenea, au fost puși sub acuzare Matei Drella, la data săvârșirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.
În aceeași cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală față de alți 18 suspecți, tot pentru infracțiuni de crime împotriva umanității. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpații au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării. În urma atacului au fost ucise prin împușcare patru persoane și au fost rănite prin împușcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrității fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
