BOMBĂ! Kovesi și DNA au făcut PLÂNGERE la Parchetul General după înregistrările de la RTV!
DNA: Înregistrările cu Kovesi nu sunt autentice. Am sesizat Parchetul instanţei supreme şi Inspecţia Judiciară. Înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu sunt autentice, ci conţin ”o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conţinutul real al afirmaţiilor” făcute de Kovesi în diverse împrejurări, cum ar fi şedinţe publice ori şedinţe de lucru cu procurorii secţiilor operative, arată DNA, care precizează că a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspecţia Judiciară.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis luni privind înregistrările "ce redau presupuse afirmaţii atribuite procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kövesi", că acestea nu sunt autentice, conţinând o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conţinutul real al afirmaţiilor enunţate de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în diverse împrejurări, cum ar fi şedinţe publice ori şedinţe de lucru cu procurorii secţiilor operative.
DNA susţine că între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparţin procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi anumite expresii licenţioase pe care nu le-a folosit şi nu le foloseşte.
Direcţia Naţională Anticorupţie exemplifică prin fragmente "vădit nereale": "Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să "decapaţi" instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea", "Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!”, "Eu după decizia Curţii Constituţionale mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuşi presăm. Sau, mă rog... ceva dosare importante”, "Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ şi Curtea a venit şi... aoleu, mânca-ţi-aş gura... Păţesc că (...) de la Constanţa…..”.
DNA spune că, în consecinţă, a sesizat procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a aprecia asupra necesităţii sesizării din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de inducere a în eroare a organelor judiciare. "Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările care conţin un amestec de fragmente reale cu sintagme obţinute prin colaţionare riscă să conducă la acreditarea unei idei false şi anume că procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcţioneze ancheta într-un anumit sens", menţionează sursa citată.
De asemenea, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu pentru infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. "Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la şedinţele cu procurorii din secţiile operative se discută aspecte ce ţin de managementul intern al acestei unităţi de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicităţii", motivează DNA.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au sesizat şi Inspecţia Judiciară, "exprimându-şi convingerea că în cadrul Inspecţiei Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilaţie de înregistrări a fost confecţionată şi utilizată în scopul evident de a crea o percepţie falsă faţă de modul în care se desfăşoară activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege".
Comunicatul DNA:
Cu referire la o serie de înregistrări audio difuzate de un post de televiziune în cursul serii de 18 iunie 2017, înregistrări ce redau presupuse afirmații atribuite procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește.
Concret, enumerăm următoarele fragmente vădit nereale, cu titlu de exemplu:
„Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să "decapați" instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.”
„Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”
„Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog... ceva dosare importante”
„Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și... aoleu, mânca-ți-aș gura... Pățesc că (...) de la Constanța…..”
În consecință:
1. Direcția Națională Anticorupție a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens.
2. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității.
3. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.
O parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de doamna Laura Codruța Kövesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre „operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală”. Totodată, doamna Laura Codruța Kövesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale.
Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție.
Printre problemele identificare în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror.
La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare.
Față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp.
Controlul a fost efectuat de cei doi procurori șefi adjuncți al DNA, respectiv Marius Iacob și Nistor Călin, în perioada 28 aprilie -12 mai 2017.
În prezent sunt în curs de analiză rezultatele controlului și eventuale măsuri necesare.
Potrivit Regulamentului de ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție, între atribuțiile ce îi revin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se numără:
„conduce și coordonează întreaga activitate a Direcției Naționale Anticorupție, luând măsuri pentru buna organizare și funcționare a acesteia;
ia măsuri [...], pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor
asigură și verifică modul de respectare a dispozițiilor legale, a ordinelor și a regulamentelor de către întregul personal
exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;”
(art. 7 alin.(1) lit. a) c) q) și s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinului ministrului justiției nr. 1643/2015)
Dispozițiile aceluiași Regulament îi obligă pe procurori „să efectueze urmărirea penală, să participe la ședințele de judecată și să soluționeze lucrările în mod temeinic și operativ” (art. 81 alin.(2) lit. e din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție) și „să asigure securitatea dosarelor penale și a celorlalte lucrări, precum și confidențialitatea acestora, potrivit legii” (art.81 alin.(2) lit. f din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție).
--------
România TV a prezentat, duminică seară, mai multe înregistrări cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În una dintre ele, Kovesi i-ar spune procurorului Jean Uncheşelu că îşi doreşte să "ajungă mai repede" la "domnul premier” care a semnat "contractele cu casele". "Uncheşelu (procurorul Jean-Nicolae Uncheşelu, care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinarii- n.r.), ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. (...) Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat", spune procurorul şef al DNA.
În alte înregistrări, Kovesi le reproşează procurorilor că nu îşi fac treaba, că "de cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA", iar cine s-a speriat sau nu are chef de muncă să plece. Ea face referire şi la dosarul privind Ordonanţa de Urgenţă 13. De asemenea, Kovesi mai spune că şi-ar fi dorit ca după decizia CCR privind ancheta declanşată în cazul OUG 13 DNA să iasă "cu un dosar, cu un ministru" sau măcar cu un dosar important.
