Ministrul Marcel Boloș a explicat într-o intervenție la Antena 3 CNN că discuțiile de la Bruxelles s-au concentrat asupra a trei probleme majore privind încadrarea în deficitul bugetar asumat, fiind vorba de reducerea deficitului bugetar până la 3%, în anul următor, reforma pensiilor și majorările agreate pentru cei din învățământ.

FOTO Inquam Photos

„Din lipsa unui spațiu fiscal suficient, avem acest risc ca angajamentul pe care îl avem pentru anul 2024, de 3% din PIB, să nu îl putem respecta”, a explicat ministrul într-o intervenție la Antena 3 CNN .

Potrivit ministrului, „sunt trei probleme cu impact major asupra finanțelor României. Pe de o parte, este reducerea deficitului bugetar care, conform angajamentelor asumate de România în anul 2024, avem 3% din PIB, acest angajament pe care ni l-am asumat, apoi avem reforma pensiilor generale care va genera un impact financiar substanțial, pentru că avem acolo înlăturarea inechităților sociale pentru populația cu pensii mici și cea de-a treia problemă pe care eu am menționat-o, care are un impact bugetar mare, mai ales ținând cont de revendicările profesorilor și de ceea ce s-a întâmplat pe această temă în ultima vreme, care este de asemenea cu impact bugetar semnificativ și aceasta este discuția acum”.

„Pot să vă spun că măsurile consistente din raportul Băncii Mondiale, unele sunt imposibil de adoptat”, a mai explicat ministrul, arătând că aducerea TVA la o singură cotă standard ar însemna să renunțăm la cota redusă de 5% și la cea de 9%.

„În jalonul următor, adică în jalonul 207, scrie că va intra în vigoare noua lege privind Codul Fiscal ținând cont de recomandările Băncii Mondiale. Noi încercăm prin planul de măsuri fiscale aprobat să nu fim atât de agresivi din punct de vedere al reformei bugetare”, a mai susținut Boloș.

Comisia Europeană pune Guvernul să strângă cureaua

Potrivit informațiilor „Adevărul”, Guvernul respinge creșterea TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau propunerea de a elimina cota redusă de TVA de la alimente, cerută de Comisia Europeană.

Comisia Europeană vrea să vadă reforme implementate și măsuri fiscale puse în practică, prin care să fie redus nivelul cheltuielilor, dar să ducă și la strângerea de venituri suplimentare.

Ministrul Finanțelor a încercat să le explice oficialilor europeni de ce Bruxelles-ul ar trebui să accepte o țintă de deficit bugetar care depășește cu mult 4,4%, așa cum își asumase anterior România. Mai precis, să accepte un 5,5% din PIB .

Decizia cu privire la depășirea procentului din PIB va fi luată până vineri, urmând ca premierul să argumenteze creșterea valorii investițiilor în sectorul apărării, faptul că România a cheltuit bani pentru sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, dar și că a încercat să ia și măsuri în ceea ce privește criza energetică.