Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a ajunțat că aproape 200 de angajați ai instituției pe care o conduce vor fi disponibilizați. Experții consultați de „Adevărul” sunt parțial de acord cu decizia lui Bolojan, însă subliniază că e nevoie de măsuri mult mai serioase pentru a rezolva problema dezmățului bugetar.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan , a prezentat marți, 22 ianuarie, într-o conferință de presă, un plan de reorganizare a instituției, care va implica o reducere semnificativă a personalului și economii substanțiale la bugetul Senatului. În paralel, vor avea loc reduceri de personal și la Camera Deputaților. Din cei 1.400 de angajați, 200 ar urma să fie disponibilizați, potrivit unor surse.

Fost primar al Oradiei și fost președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan nu a făcut niciodată un secret din faptul că și-ar dori o reevaluare a sistemului public din România, despre care a spus că este supraîncărcat cu personal, ceea ce duce la cheltuieli enorme. Pe de altă parte, nu este prima dată când fostul primar orădean trece la fapte. În 2020, pe când se afla la început de mandat în fruntea Consiliului Județean Bihor, liberalul a disponibilizat 50% dintre angajații instituției.

Afirmații controversate și idei de bun simț

Ulterior, Bolojan a vorbit în repretate rânduri despre cum ar putea fi reduse cheltuielile și despre măsurile care ar trebui luate ca populația să repecte legile. De aici și o afirmație controversată atunci când el a repus pe tapet subiectul „Big Brother”, afirmând că oamenii ar trebui monitorizați cu camere video în orașe, pentru ca persoanele care greșesc sau încalcă legea să fie trase la răspundere. Afirmația sa a fost atunci taxată, iar mai mulți activiști civici, dar și și experți în inteligența artificială au vorbit despre un precedent periculos și despre încălcarea GDPR, comparând măsura cu cele luate de guvernul comunist chinez, care își monitorizează astfel populația.

Nu a fost singura propunere controversată. Tot Bolojan a propus ca angajații care solicită concediu medical să fie verificați suplimentar, pentru ca angajatorul să aibă certitudinea că oamenii chiar au probleme de sănătate.

Însă cel mai important în discuție, Ilie Bolojan a propus diminuarea personalului bugetar. Primele vizate au fost ministerele, instituțiile centrale și agențiile naționale. Bolojan nu i-a uitat nici pe românii care trăiesc din ajutoare sociale, afirmând că acestea trebuie sistate persoanelor apte de muncă, dacă acestea refuză să se angajeze, dar nici pe magistrații care se pensionează la vârsta la care alți angajați mai au încă decenii de muncă în față.

Economiștii consultați de „Adevărul” au părerile împărțite, dar sunt de acord că decizia lui Bolojan de a reduce personalul în Senat nu rezolvă datele problemei și că este mai degrabă o mutare de PR.

E nevoie de măsuri mult mai serioase

Economistul Andrei Caramitru spune că este un început bun, dar departe de a fi suficient. El consideră că e nevoie de un program amplu de reducere a cheltuielilor în domeniul public, iar reducerea de personal e doar o parte a acestuia.

„Noi ca țară nu ne mai putem permite bătaia asta de joc a costurilor excesive ale statului. Practic suntem în risc de faliment, din cauză că s-a exagerat pe această zonă. Nimeni nu poate să spună că avem prea puțini bugetari pentru că pur și simplu anul 2000 aveam 800.000 și acum avem 1.300.000. S-a crescut numărul de bugetari cu 500.000 de oameni, în timp ce populația a scăzut cu vreo 3 milioane. Iar între timp s-a mai și inventat digitalizarea. Așa că nu are nici cel mai mic sens ce se întâmplă, iar numărul bugetarilor trebuie redus, părerea mea, cu cel puțin 300-400.000 de oameni în sectorul bugetar, în următorii patru ani, prin două pârghii”, spune Caramitru.

El a explicat și cum ar trebui făcute aceste reduceri de persoanal. Totuși, aici apare o nuanță: angajaților disponibilizați, mai spune economistul, trebuie să li se ofere o anumită protecție, adică salarii compensatorii.

„Prima cale e să nu mai angajezi, iar unii dintre bugetari să plece natural la pensie. Aici mă gândesc că oricum nu puțini dintre ei se vor pensiona. Și a doua cale este prin structurări, care să fie însă cu salarii compensatorii, adică ar trebui să fie plătiți oamenii, nu știu, un an, doi. Însă trebuie să se facă acest lucru, nu ne mai putem pur și simplu permite aceste cheltuieli și e ca o bătaie de joc generalizată. Vedem că la orice instituție în care te duci, nu chiar toată lumea, dar mare parte, probabil jumătate dintre ei stau și nu fac nimic. Și creează birocrație, muncă pentru nimic. Și aici Bolojan are dreptate să facă disponibilizări”, mai spune Caramitru.

„Acționează pe bază de vorbe și prea puțin pe baza unor studii de impact”

Analistul economic Adrian Negrescu este doar parțial de acord cu Bolojan, deși susține la rândul său că este nevoie de reducerea aparatului birocratic. Totuși, lucrurile trebuie făcute după un plan bine pus la punct, atenționează Negrescu. În condițiile în care România are la această oră 1.300.000 de bugetari, demiterea a mai puțin de 200 nu doar că nu rezolva problema, dar reprezintă doar un exercițiu de imagine, adaugă el.

„Inițiativa lui Bolojan este salutară, dar denotă o lipsă totală de organizare, o lipsă totală de management și de eficiență în dezvoltarea practică a unei scheme de personal cu adevărat deficiente. Pare că Ilie Bolojan, la fel ca și ceilalți politiceni, acționează din impuls, acționează pe bază de vorbe și prea puțin pe baza unor studii de impact. Nu poți să dai oamenii afară fără să te gândești ce faci cu ei, unde îi duci, au și ei familie, au rate, au venituri care le asigură practic o supraviețuire financiară. Nu te poți juca cu oamenii. Din această perspectivă, cel puțin, din punctul meu de vedere, anunțul lui Ilie Bolojan, fără un studiu de impact care să demonstreze că măsurile vor fi cu adevărat eficiente, pare doar un simplu exercițiu de imagine menit să demonstreze că în România se efectuează această restructurare a aparatului de stat.E vorba însă de o falsă restructurare, din punctul meu de vedere”, spune Negrescu.

Problema este, susține Adrian Negrescu, că nu au fost făcute analize serioase pentru a ști cu exactitate câți dintre angajații din sistemul public își justifică salariul. Mai mult, în timp ce unii funcționari sunt pur și simplu inutili, armata, învățământul, poliția și sănătatea se confruntă dintotdeauna cu lipsa personalului.

În contextul global complicat în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu amenințare Rusiei, armata duce lipsă de personal. Lucrurile stau într-un alt domeniu vitaal, educația. În învățământ, tinerii nu mai vor să se facă profesori din cauza salariilor mici, posturile nu sunt ocupate, iar educația suferă. O situație similară este și în cazul sănătății, pentru că există spitale, în special în orașele mici și în mediul rural, în care nu mai există medici. Astfel, spune Adrian Negrescu, înainte de orice disponibilizări în sectorul public, e nevoie de analize serioase.

„În primul rând, am senzația că habar nu avem ce și cum să restructurăm în sectorul bugetar. Nu avem analize, nu avem studii de impact, nu avem o radiografie științifică care să genereze, într-adevăr, plus valoare pentru serviciile publice. Ideea de a da bugetari afară doar pentru a salva niște bani din salarii, din punctul meu de vedere, este demnă de o țară de lumea treia. N-are nicio legătură cu o eficiență a serviciului public, cu o eficiență a cheltuirii banilor publici. Este, pur și simplu, o măsură cu iz electoral”, adaugă el.

Cheltuielile publice cresc în realitate

Mai mult, în realitate niciunii dintre funcționarii care, spune Negrescu, „plimbă hârtii” nu va fi disponibilizat, iar anunțul lui Bolojan e unul menit să hrănească iluzia că autoritățile chiar vor să rezolve problema așa-numitului dezmăț public.

„Nu cred că aceste restructurări de personal vor avea loc, cu adevărat, în aparatul public în 2025. Să ne uităm că domnul Boloș ne spunea că legea salarizării în sectorul bugetar probabil va fi amânată pentru 2029. Iar între timp, dacă ne uităm la schița bugetului, vom vedea că cheltuiele de personal vor crește în acest an, în loc să scadă, așa cum ne-am dorit cu toții, în sectorul bugetar”, explică analistul.

Andrei Caramitru spune că există soluții pentru angajații din sistemul public care vor fi disponibilizați. România se confruntă cu o adevărată criză a forței de muncă, așa că mulți dintre cei care ar rămâne șomeri ar fi ușor absorbiți de companiile private.

„Toată lumea știe că avem un deficit serios de forță de muncă în sectorul privat, deci ar avea unde să se ducă. Așa s-ar rezolva și problema deficitului de pe piața de muncă”, punctează Caramitru.

Adrian Negrescu este însă sceptic în privința restructurării sistemului public. Mai mult, el anticipează că aceste cheltuieli cu salarizarea personalului bugetar vor crește, de fapt, în 2025 față de 2024. Și explică și de ce.

„Am plătit anul trecut undeva la nivel de 160 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor, iar în acest an, probabil, sumele vor fi chiar mai mari. Cu toate că, din punct de vedere procentual, în timp, cheltuielile de personal vor reprezenta 8,9% din buget, cu 0,4% mai puțin decât anul trecut. Însă ce nu se spune e că la un buget mai mare cum se preconizează a fi în 2025 și cheltuielile cu personalul vor fi mai mari. Altfel spus, cele 8,9% procente din acest an vor însemna mai mulți bani decât cele 9,3% din 2024, pentru că și bugetul din acest an va fi mai mare. Deci toate aceste reforme clamate de clasa politică sunt doar de imagine și nimic altceva. Din păcate, în România, reforme, austeritate și restructurare înseamnă, de fapt, creșterea taxelor și nimic altceva”, subliniază Negrescu.

De asemenea, cheltuielile pentru bunuri și servicii practic vor crește în 2025, ceea ce arată ineficiența autorităților.

„Uitați-vă, tot la fel, în draftul legii bugetului și veți observa că cheltuiele cu bunuri și servicii pe care politicienii de ani de zile tot se chinuie să le taie, rămân la un nivel de 5,2% din PIB. Practic cresc față de anul trecut, cu toate că, până la urmă, de acolo vin multe dintre excesele făcute de politicieni în ultimii ani. E Ilie Bolojan pare un fel de Don Quijote în luptă cu morile de vânt. Fără studii de impact, fără măsuri administrative menite să-i securizeze această decizie de a disponibiliza angajați, toată această aventură se va stinge, din păcate, odată ce oamenii vor da în judecată statul și cu siguranță vor câștiga. De ce? Pentru că legea îți spune clar în România că nu poți da funcționari publici afară decât în situația în care restructurezi instituția. Practic, anulezi funcționarea instituției respective. Deci totul trebuie făcut cu cap și după analize serioase, pentru a se vedea care bugetari își justifică într-adevăr locul de muncă și care nu”, mai spune Negrescu.

Sute de mii de oameni primesc bani degeaba

Andrei Caramitru vine la rândul său cu cifre care demonstrează că aparatul de stat este supradimensionat.

„Camera de Comerț spunea că avem 700.000 de oameni în administrație. Adică aici nici măcar nu intră profesorii, medicii, polițiștii, personalul din armată și așa mai departe. Vorbim aici de oameni care, unii dintre ei, efectiv freacă hârtia și o mută din stânga în drepta. Vorbim de 700.000, aproape 750.000 de angajați în administrație. Imaginați-vă ce înseamnă un om care freacă hârtia la 19 oameni în România. Înseamnă că noi avem fiecare un om undeva la stat care ar trebui o zi pe lună să se ocupe doar de dosarul meu, de hârtia mea, dar eu n-am astfel de hârtii”, evidențiază Caramitru.

În opinia lui, numărul de angajați de la stat ar trebui să fie redus cu cel puțin 300.000.

„Dacă s-ar uita cineva mai atent ar vedea că efectiv unii dintre ei nici măcar nu trec pe la muncă, că sunt joburi fake, în special în administrația locală. Și sunt absolut convins de asta. Se știe că multe sunt joburi date pe linie de partid rudelor, amantelor și prietenilor. Să dau și un exemplu: am auzit că există joburi de bibliotecari în sate unde nu există nicio bibliotecă, nu există nimic. Dar e numai un exemplu, pentru că sunt unii și pe salarii foarte mari care nu trec pe la birou”, mai spune Caramitru.

Concluzia celor doi economiști este că înainte de a mări taxele, statul ar trebui să-și reducă cheltuielile exorbitante. Din banii economisiți astfel ar rezulta și banii necesari reducerii deficitului uriaș care trage economia în jos.

„Văd că se tot discută să creștem taxele. Înainte de asta, e foarte important ca lumea să vadă că și taxele astea-s cheltuite cumva cu logică. Că banii ce-i plătim ca taxe și impozite sunt cheltuiți cu cap și nu pentru cheltuieli enorme și inutile, care pot fi evitate”, încheie Andrei Caramitru.

Ce spune Bolojan

Fostul primar al Oradiei ajuns între timp președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri, 22 ianuarie, că în urma unei analize detaliate a structurii Senatului, au fost identificate mai multe ineficiențe, printre care și existența unui număr prea mare de funcționari parlamentari în comisii care au activitate redusă. „

Gândiți-vă că pe lângă fiecare comisie parlamentară sunt un număr de experți și dacă la anumite comisii care au un volum mare de activitate se justifică numărul de funcționari parlamentari, gen Comisia juridică sau Comisia de buget care are o ședință odată la două luni de zile, să ai cinci oameni, dar e greu să explice ce fac în cele două luni de zile. Este prea mult și nu justifică aceste posturi”, a declarat Bolojan. El a propus o reorganizare a personalului Senatului, care va duce la reducerea numărului de posturi de la 796 la aproximativ 618. Totul, fără a afecta activitatea instituției, susține liderul PNL.